photo: naan lea

afară plouă. iedera se caţără mândră pe zidul culcat în oglindă şi plânge. lângă mine stă ea spânzurată de un fir lung de păr şi tace. şi perele cad din copac. ca din senin. e din nou vară. s-a copt viaţa în noi. vinul în damigene îşi cântă sufletul din bob. vai doamna mea sunteţi ca o spumă în duminica asta. din pod se aude vremea cum scârţâie la ferestre de lemn. nu am bani să renovez trupul ăsta azi. mă ridic şi plec. în exterior de aici lumea îşi plimbă venele în cărucioare până la cimitir. dincolo de cimitir un bărbat fumează iarbă. stă de vorbă cu un melc care tocmai i s-a urcat pe cămaşă. la o distanţă de melc marisa aleargă cu rolele printre tufe de trandafiri înfloriţi. se opreşte din când în când să le miroasă. apoi tresare. ca dintr-un vis. mama o ia uşor de mână.