articol
Mai degrabă decât a fi un manifest estetic, antologia „Cuvinte noi pe strada Domnească” (ed. Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galaţi, 2011) este martor istoric al unei tinere generaţii de scriitori gălăţeni, aflată de mai bine de zece ani într-un proces de formare şi care, iată, a ajuns la maturitate. Sau, dacă e prea mult spus maturitate, atunci a ajuns în punctul în care îşi asumă actul publicării, al „ieşirii din ghindă”; acel „Break on through”, după cum spun americanii (nu numai prin versurile formaţiei „The Doors”).
ÎN 2005, două tinere prozatoare erau nominalizate la premiul de debut pe anul precedent al României literare: Ioana Baetica, pentru “Fişă de înregistrare” şi Ioana Bradea, pentru romanul “Băgău”. Cea de-a doua, care-şi începea cartea cu propoziţia de largă circulaţie pe internet “Sunt o doamnă, ce pula mea!”, a câştigat laurii, în vreme ce prima a trebuit să se mulţumească cu nominalizarea. Ambele cultivau stilul “noii pornografii” franceze, ilustrată, între alţii, de Marie Nimier (care-şi formulează astfel aspiraţiile secrete: “Am visat un om fără chip care îmi mângâia alene gâtul. Era în picioare în mijlocul unui spaţiu gol, iar eu eram aşezată pe un scăunel lânga el.
Wittgenstein reia undeva (în 1931) o spusă a romanticului von Kleist (în 1811) cum că poetului i-ar plăcea cel mai mult dacă ar putea transmite gândurile şi fără cuvinte. Lucru care nu se potriveşte deloc răspunsului lui Mallarmé pentru prietenul său pictor: «Ce n’est point avec des idées, mon cher Degas, que l’on fair des vers. C’est avec des mots.»* Tot Mallarmé, în „Crise de vers”, opune discursul cuvintelor: «L’œuvre pure implique la disparition élocutoire du poète, qui cède l’initiative aux mots…»**. Dar cuvintele ne-au fost date ca să ascundem adevărul. Numai tăcerea nu minte. Obscuritatea («obscurité lumineuse») pe care o cerea Mallarmé poeziei pure tocmai evitării minciunii era de folos. Astfel, poetul evită, pe cât poate, complexul lui Orfeu.
Dosoftei, trăitor la Roman între anii 1660 1671, este primul poet religios care a şi tipărit creaţiile lirice religioase: "Psaltirea pre versuri tocmită" (1673), "Viaţa si petrecerea sfinţilor". El a fost urmat de Miron Costin care a creat poemul de factură filozofica "Viaţa lumii" (1673) şi de prima biblie in traducere românească sub titlul "Biblia de la Bucureşti" (1688). Aceasta din urmă operă a fost tradusă din limba greacă si tipărită din îndemnul domnitorului Şerban Cantacuzino de catre fraţii Şerban si Radu Greceanu, logofeţi la curtea domnească.
Parcă prevestindu-şi soarta pribegiei, pe vremea când era episcop la Roman poetul scrie aceste versuri de mare sensibilitate şi forţă artistică:
La apa Vavilonului,
Jelind de ţara Domnului,
Acoló şezum şi plânsăm
În zilele de 11 şi 12 noiembrie 2011, a avut loc, la Târgovişte, cea de-a 43-a ediţie a Festivalului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”. Manifestarea, care cuprinde şi un concurs de creaţie, a fost mai complexă, incluzând un pelerinaj în comuna Văcăreşti, cu vizitarea parcului şi a ceea ce a mai rămas din construcţiile aparţinând odinioară familiei marilor boieri munteni, dar şi cu o întâlnire literară la biblioteca „Elena Văcărescu”, unde au avut loc lansări de carte şi o dezbatere privind starea revistelor literare la început de secol, la care au luat parte redactori sau conducători ai unor publicaţii care au acordat premii în cadrul concursului: „Litere”, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Viaţa Basarabiei”, „Climate literare”, „Impact cultural dâmboviţean”.
Cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Craiova, în perioada 22-23 octombrie 2011, Casa de Cultură „Traian Demetrescu” şi revista „Mozaicul” au organizat a XXXIII-a ediţie a Concursului Naţional de Poezie „Traian Demetrescu” (Tradem).
După jurizare, s-au acordat:
Marele Premiu Tradem: Răzvan Popa (Arad)
Premiul I: Adrian A. Agheorghesei (Iaşi)
Premiul II: Gheorghe Mihai (Motru, Gorj)
Premiul III: Raluca Sandor-Gorcea (Ploieşti)
Premiul pentru un autor din Oltenia: Oana Larisa Băluică (Craiova)
Textele câştigătoare vor fi publicate, iar autorii vor primi diferite sume de bani.
Toamna bacoviană şi-a numărat vineri seară “bobocii” cu ocazia Concursului Internaţional prilejuit de împlinirea a 130 de ani de la naşterea poetului. Competiţia, organizată de Consiliul Judeţean Bacău, Primăria Bacău, Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău, a fost structurată pe trei secţiuni: poezie, eseu, arte plastice, s-a adresat tinerilor care nu au debutat editorial ( în cazul primelor două secţiuni) şi nu au împlinit 35 de ani.
Festivitatea de premiere s-a desfăşurat la Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, pe malul Bistriţei, în fosta Casă de Oaspeţi a familiei Ceauşescu, convertită după ’90 în centru cultural. Textele câştigătoare la secţiunile poezie şi eseu au fost selectate din peste 100 de materiale care au intrat în concurs.
Autor Hermeneia, Raluca Sandor Gorcea, este câştigătoarea unui premiu la Concursul Internaţional de Poezie „Toamna Bacoviană-130”. Anunţarea câştigătorilor s-a făcut vineri seara, în prezenţa a zeci de invitaţi din ţară şi de peste hotare. Festivitatea de premiere a avut loc la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, avându-i ca amfitrioni pe profesorul universitar Ştefan Munteanu şi preşedintele filialei USR Bacău, Calistrat Costin.
Voi reveni pe larg cu amănunte despre câştigători şi concurs !
Asociaţia culturală Artgothica Sibiu anunţă instituirea premiilor naţionale pentru poezie „Mircea Ivănescu”. Premiile se acordă pe trei secţiuni.
1. Premiul „Mopete” pentru manuscris.
Condiţii de participare :
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- …
- pag.urm. ›
- ult.pag. »
