la poarta cetății

rafale

între
 adormire și naștere
 toamna
 la poarta cetății
 întâmpină oaspeții
 
 stele tresar
 în cercuri de ape
 flăcările ispititoarelor
 iubiri
 umbresc luna
 
 in timp ce fluturii
 se hârjonesc
 printre-nmiresmate flori
 rugăciunile copiilor
  întorc spiritele
 la bunătate și împăcare
 
oriunde se duc
 bobocii de rață
  cântecul cucului nu le dă pace
 sub frunze uscate
 castane sparte
 
 coșuri cu mere și piersici
 ademenesc iepurii
 de la un strănut
 mustăți roșiatice de must
 se răsucesc și mai mult
 
 hainele-s tot mai grele
 dorul
 prin grădina cu amintiri
 fără astâmpăr
hoinăreşte
 
mai palidă poate
 mai înțeleaptă poate
 toamna
 din roadele sufletului
 pune pe masă
 
 
 
 
  
 


Comentarii

  • hialin

    Mi se pare dificil ca acest gen de texte să mai prindă. Vrobim strict de un text de imagine, fără o idee aparte, un schelet puternic pe care să se susțină. Imaginile din el au devenit stereotipii prin repetiție și au fost destui amatori de-a lungul timpului.
    Stele, dor, flori înmiresmate (să nu uit, inversiunea nu cred că își are locul într-un text fără rimă, nu pare să existe o miză), roadele sufletului(stereotip imens) etc.
    Textul nu sugerează nimic, nu provoacă un sentiment, nu incită, nu încântă.
     

  • imaginea utilizatorului Ani
    Ani

    Dacă acest poem n-a avut niciun ecou în sufletul tău, nu pot să zic, decât "îmi pare rău". 
     Am urmărit construcția de tip tanka, cu ușoare rezonanțe de regret pentru tinerețea care s-a dus. 
     Bun , rău, eu mă bucur că am mai scris ceva, că iată, un poet a poposit pe această pagină de suflet. 

Penițe

- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.


Cine a acordat penițe ruginite

hialin

Acțiuni

- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com


Rețele