nimeni nu iubeşte cuţitele în cuvinte
cînd amintirile se decojesc
şi rana rămîne deschisă
atît de simplu priveşti dispariţia
de parcă tu însuţi ai fost întotdeauna
un gol
sîntem cu toţii aici
dar nu înţelegem cum de s-a întîmplat
că ai plîns şi cerul s-a înseninat
Katy
nu e greu. eu sunt norul. am plouat. şi acum mereu curcubesc...:)
fain poem mi ciudă că nu se dau peniţe steluţe ursuleţi de plush ceva...:)
felicitări Katy. mai vin. cross my heart!...:)
...
multumesc frumos de reactie si cuvinte. ma bucur cind cineva se opreste si spune, orisicit.