Am vrea să vedem pe Isus

De la Betfaghe spre Sion, agale,
Pe măgărușul blând, spre înserate
Venea Isus înconjurat de gloate
În chiote și-n cânt de osanale.

Și-ncet, parcă ne-aparținând de turmă
Se-apropiară niște Greci cu vază
Oprindu-l cu-ndrăzneală și emfază
Pe Filip, ucenicul de la urmă.

“Domnule, arată-ni-L pe Isus –
În amfiteatrele cucernicei Athene
Și-n curțile scolastice helene
De El, cu reverență ni s-a spus.

Noi suntem fiii lui Aristotel –
Cu datini vechi ni-s tălpile-ncălțate
Compas prin vremi și mag ne e Socrate,
Dar am dori să-L întâlnim pe El !

În Cortul întâlnirilor de seamă
Noi căutăm misterul a-l cerni,
Dar învățăm și sacrul a-l iubi
Cu-o umbră de evlavie și teamă.

În sinagogă ne-adunăm mereu.
Din Legea voastră crezul nost’ se naște
Și la acest așezământ de Paște
Venim să ne-nchinăm lui Dumnezeu.

Am vrea și noi, cu inime setoase
Din Adevărul lui Emanuel
Acest Învățător din Israel
Să adunăm fărâme luminoase.

Am auzit din gura tuturor
Că-n ochii Săi sunt tainele vieții
Pe fața Lui stau zorii dimineții
Și-n graiul Său e har izbăvitor.

Chiar Cărturarii voștri atestară –
Acei deprinși de prunci cu-nvățătura
Și-mbătrâniți în mână cu Scriptura
Că vorba Lui în suflete coboară.

De parcă bucuria le murise
Ne-au spus răstit, cu fețele ca ceara
Cum vin la El mulțimi din toată țara
Cu păsuri mari și cu noian de vise…”

**

Isus, știind că îi sosise ceasul
Să se cufunde în adâncul groaznic
Și voitor să-nceapă noul praznic
Își ridică înspre Iubire glasul:

“Neprihănitule Părinte,
Te slăvește
Cu Duhul ascultării mă atinge
Prin jertfa Mea al urii foc îl stinge
Și lumea din păcat o mântuiește…”

**

De la Betfaghe spre Sion, curată,
Cu soarele în straiul lui de seară
Spre crucea mântuirii ca să moară
Trecea Lumina cea adevărată.

Și mulți iudei și greci luară-aminte
În zilele de praznic ce urmară,
Și-aceia ce pe Domnul căutară
Se îmbrăcară în podoabe sfinte.

Întreaga lume-ar trebui să vază
Iubirea care-i neținută-n frâu,
Miracolul grăuntelui de grâu,
Lumina care veșnic luminează.

Întreaga lume-ar trebui să vină
Cu pâlcul de iudei smeriți și grecii
Să scuture povara fărdelegii –
Să vină omenirea la Lumină.