amărăciunea inimii n-o pot înşela
c-o linguriţă de zahăr.
doar când tu apari
dintre mărţişoarele moi ale toamnei
sau dintr-o bancnotă de şapte dolari
sau din petala ritmurilor de jazz
hoinărind surâzând prin a nopţii culoare
cu stele uitate în ochii-ţi turcoaz,
abia atunci amărăciunea dispare.

e ca şi când aud sacadat ploaia
spălând visătoarele mele tristeţi.
mă scol, răsar, obosesc şi apun
fugărindu-te prin ecoul unei mici dimineţi.