imaginea utilizatorului Stoian Bogdan

Capăt de drum

Stoian Bogdan -

Lăsăm uneltele jos
ne căţărăm în prima maimuţă
şi privim
copacii se retrag în sâmburi
obosiţi să mai fie plămâni
lacurile însetate
de râuri secate-n izvoare
îşi caută norii
păsările coboară în ouă
şi ne oferă răspunsul
stelele reci se opresc
şi se-ntorc
grăbind pasul
spre punctul de dincolo.

Poezie: 
poezie generală

Comentarii

"Dincolo" sună ca o altă

Roxana Sonea -

"Dincolo" sună ca o altă dimensiune, "de început" ar fi poate mai potrivit. The return to innocence, înapoi la big bang.

"ne căţărăm în prima maimuţă/şi privim" cred că ai fi putut lăsa simplu: "ne cățărăm și privim" din restul poeziei s-ar fi dedus involuția către maimuță, astfel "ne cățărăm în prima maimuță" mă duce cu gândul la un parazit extern.