Și cum puseră de să uniră națiile Evropei, ca să să șteargă amintirile celor trecute, să hotărî și să'nfăptuiră fapt dimocratic, ca pre nici vriunul să nu lesă mai pregios au mai presus și toț să să aibe dă bine unul cu cellant și toț între ei.
Și țăranul să sărute mîna boeriului cel ce'i dă d'una și d'alta să'ș crească copchiii și s'aibe bătrîneț făr de griji, și boiariul să mîngîie creștetul țăranului cel ce'i trudește pe ogor, în țărnă, ca și boeriul s'aibe d'una și d'alta și să'ș crească copchiii domniei sale, de'or fi la Bucuresci, la Țarigrad au la Paris.
Că de cînd Țarul cel însemnat în frunte slobozisă pre copchiii săi vitregi ce le avusă grija țarii de veacuri, copchiii să'ntoarsă înspre Apus cu fața, să să pricopsască, și priviră cu jind la masa papistașului și vrură și ei bucate alese și dupe bucate, și țoale și bulendre și mofturi și una și alta de uitară pre țarii ce'i crescusă la sînu lor, și'nfăptuiră unire cu Apusul. Și cum să uniră și papistașii și reformații, și creștinii și agarenii și toț de toate credințile și culorile și limbile și s'amestecară și iar s'amestecară pînă ce s'alesesă iarăș dupe linbă și credință și culoare fiecare la ai lui, de să ura fiecare cu fiecare și să'njura de neam, de zei, măcar că nainte să iubiră cu toțîi ca frațîi și să desfătasă toț laolantă cu cînepă și mac, or acuma trăiè în dezbinare și să sfădè și să spurca precum cînd nu scoborîră omul din maimuță. Așa că erea vreme de strîns curaua și de'nfăptuit, precum zicèm, fapt dimocratic, să nu rămîie vriunul mai pregios au mai presus de pravilă, ci toț ca frațîi naintea judecățîi și'n îndrepturi. Față cu Constituția, cetățeanul să fie incolor, inodor și insipid. Și discutară și să gîndiră și să strofocară cei viniț de la tăte curțile Evropei, miniștri, să găsască cale mijlocitoare, de să nu tragă de partea nimănuia și totdeodată să tragă de partea tutulora. Cu osebire diplomații cunosc aceaste lucruri și acuma problema erea că să cerè fapte or dînșîi cu vorbele erau mai mult deprinș. Să tărăgănă și pînla urmă să hotărî ce erea de hotărît și să trîmbiță în cele patru colțuri ale Evropei, să să știe, de la curțile domnești la bordeiele prostimii, de pe ogor pînla minister și'n fiece bortă să să afle cum va să fie. Să hotărî precum urmează:
- să să nască numer egal de blonz, roșcaț și bruneț, iar cei de culoare'nșelătoare au peste numer, să să rază pe cap pînla egalarea proporțîilor;
- să fie numer egal de fete și băieț; pe sărmanii ce's amîndouă deodat, îi vor trimete piste hotar, n'afara Evropii;
- să fie toț de'un leat, vîrsta să nu fie cu avantaj pentru una din părț;
- să nu fie oamenii nici frumoș, nici urîț, să nu fie apoi invidie;
- să să'mpartă pămîntul să nu rămîie țară mai mare au mai mică, ci toate de'o mărime;
- să nu fie mai mulț de'o nație decît d'alta, de să s'apuce din franțuj si din nemț să să polonizeză, iar din rumîni să să mai facă și bulgari au unguri;
- să nu fie cuvinte'n linbi mai multe din franțuză sau din rusă au din turcă, greacă, nemțește sau englezește, ci să să egaleze terminii au de nu, să să iè cuvinte din estonă și găgăuză, au din bască, că n'are să supere pe nimene...
Și cîte alte nu s'or mai fi hotărît, de nu erea nime nici mai pregios, nici mai presus de pravilă, nici franțuzu, nici neamțu, nici ovreiu și nici țiganu. Și să'mpăcară cu toțîi și să amestecară iară de luă unii de la alțîi vorbe și purtări de-ncepură a sămăna unii cu alțîi și linba și obiceiurile și culoarea de te gîndești de n'or fi, nația asta nouă, evropeeană, piste'un veac, toț ca frațîi gemeni de să nu'i dibuiești unu de altu; curată dimocrație.
Să să facă uitate vremile de oamenii, diferiț și șturlubatici, umblau obraznic cu gîndul de colo dincolo, și fiecare nădăjduia altceva și să'ntrecea ei și să'ngrija mai mult de ei decît de țară, și erea mulț filosofi și poieți și barzi de n'aducea nemică nației.

(Iași, 24 noiembrie 2007)