până la urmă trupul tău peste care
au aruncat mercur ca să fie mai greu

pînă la urmă eu care am plecat
repede, am stat cu capul lipit de volan ca de o osie
repetând acum ce mai urmează

m-am uitat la marginea cimitirului
la acea turmă de elefanți aproape transparenți
cu trompe de apă
cu picioare puternice

și am strigat tare să se îndepărteze
până când și lanțul meu transparent
se va îndeparta

dar ei nu plecau
aveau nevoie de apă
să crească
să se distingă
în ceața fină

ah, trupurile lor puternice și frumoase
alergând
printre toate acele coroane frumoase de flori