imaginea utilizatorului Anonim

Cu mintea prinsă-n moațe

.

Pe litere de-aș spune și tot n-ai înțelege,
Sinapsele-obosite au permanent vacanță,
Ai gândurile plate, croite într-o ștanță,
Tupeu de pațachină care-și dorește-un rege.

Râvnești la jilț de aur, din lumea ta meschină
Porunca de tortură ți-ar alunga plictisul,
Arar gândind la tine, când dă în pârg caisul,
Găsesc o alinare în stihuri și-n rutină.

Ca și pe-altele multe, cu mintea prinsă-n moațe,
Destinul te-amăgește, te miști precum îți spune,
Iar viața ce-ai dorit-o e doar o ficțiune,
Pe care a creat-o cu zarurile hoațe.