Dă-tă-toa-re
Sunt o beție care strânge de limbă
Și crește
Din strugurii striviți cu ura celor ce nu-și găsesc adormirea
Pe mine nimic nu mă poate re-da.
Am toată nefericirea altora și-a mea ține de veghe lângă tâmpla dreaptă,
Tâmpla Domnului părăsit
O să-mi cobor capul către tălpi și mă voi înnoda mai strâns iar nimeni nu va putea să mă desfacă
Voi fi un templu cu vin roșu și dulce și alb și sec și doar tu vei intra cum intră fecioarele în mănăstiri, vei merge desculț și te vei naște din nou
Îți voi pune semințe de flori de mac între degete și tinerețea ta va răsări din culori.
N-am sa uit să mulțumesc răbdării celor care au cules și s-au îndestulat din roadele mele și nu au rostit nimic
Celor care mi-au dat buzele lor pentru ca eu
Să rostesc nelegiuirile peste care am călcat
Să mărturisesc toate viețile din care am luat câte puțin și le-am altoit cu vieți mai crescute și mai pline de jertfă
Apoi ultima picătură din sticlă mă va sfinți, voi închide ochii și voi lăsa altă sevă să trudească pământul.
Comentarii
Adriana Lisandru -
de la versul : "cresc din strugurii striviți cu ura celor ce nu-și găsesc adormirea" mai la vale - un poem excelent! dar fă ceva cu începutul acela...:( dă-i o haină nouă sau lipsește-te de el.
fanache emil -
Subscriu ideii lui Sancho, inceputul e slab. Mi-a placut in mod special ideea nodului, dar toata partea a doua are idei bune. M-as mai gandi si la titlu, nu mi se pare un plus. ialin
Iuliana Nita -
Adriana, Emil, nu am cum sa va contrazic. Si pe mine ma irita inceputul, dar cand e vorba de modificat texte incheiate, mai bine ma intorc pe partea cealalta a pernei. L-am inlocuit, cat despre titlu, mie nu imi displace. Daca ar fi sa il schimb, as obosi ingrozitor cautand altul. Multumesc de trecere.
Adriana Lisandru -
da, Iuliana, e mult mai bine! si acum, pentru ideea ce creste, parca, pe tulpina acelui "pe mine mie reda-ma"eminescian si pentru imaginile din versurile "O să-mi cobor capul către tălpi și mă voi înnoda mai strâns iar nimeni nu va putea să mă desfacă Voi fi un templu cu vin roșu și dulce și alb și sec și doar tu vei intra cum intră fecioarele în mănăstiri, vei merge desculț și te vei naște din nou" "N-am sa uit să mulțumesc răbdării celor care au cules și s-au îndestulat din roadele mele și nu au rostit nimic Celor care mi-au dat buzele lor pentru ca eu Să rostesc nelegiuirile peste care am călcat Să mărturisesc toate viețile din care am luat câte puțin și le-am altoit cu vieți mai crescute și mai pline de jertfă" pentru tonul confesional ce reuseste sa evite pateticul, pastrandu-se viu si autentic, o penita.
Andu Moldovan -
Imi pare rau ca revin asa, ca omul care are idei putine dar fixe, asupra aceluiasi aspect pe care l-am mai subliniat de nu-stiu-cate-ori si anume ca ar fi bine daca, in afara greselilor evidente de typo, cand un autor isi editeaza textul postat dupa ce a primit comm-uri sa pastreze si forma initiala (eventual sa foloseasca niste paranteze, acoloade, orice) din varii motive pe care, dupa cum spuneam, le-am mai expus. Ceea ce se intampla acum este ciudat eu de exemplu n-am apucat sa citesc poemul original postat ci doar aceasta versiune care, se intelege din comm-uri ca este "ajustata" la sugestia a doi ante-comentatori. Nu mi se pare normal. Andu P.S. Titlul nici eu nu l-am inteles, nu titlul ci de ce despartirea aceea in silabe, parca pune mintea cititorului la o grea incercare logica si asta nu cred ca ajuta poemul care e un tot unitar destul de reusit. Sau nu o fi de fapt asa? Cine mai stie...
Claudia Radu -
despre titlu, eu nu ma leg de despartirea in silabe, care poate avea/primi sens, ci ma intreb: in ce limba e? ca eu n-am gasit niciun cuvant in limba romana: "dădătoare"! poate cu t, in locul celui de-al doilea d. :)
Iuliana Nita -
Andu, titlul apartine unei idei fixe pe care o am de ceva timp si de care nu pot scapa, imi da senzatia ca rostirea unui cuvant cu pauze intre silabe are o rezonanta mai mare. Asa mi s-a intiparit in minte. M-am uitat mult pana sa imi dau seama unde mi s-a sugerat sa pastrez si varianta initiala, e posibil sa fie acel “[i]”, care apare in pagina principala, nu si sub text, in comentariu si pe care nu l-am observat decat dupa ce am citit adaugarea ta. No problem, voi pune si varianta initiala a textului cu un copy-paste, cu paranteze ar fi inestetic in viziunea mea. Prin paginile pe care m-am plimbat pe Hermeneia, nu am vazut la texte modificate si ceea ce s-a indepartat. Dar, precum o voba populara: ”Nu-i bai” “Dadatoare”, l-am preluat din constructia aceea de prin rugaciuni “dadatoare de viata”, nu m-am preocupat sa vad daca e corect sau nu cuvantul. Acum, e posibil sa fi auzit eu rau, sau sa fie o forma arhaica . Intr-adevar, DEX imi spune sa schimb al doilea d cu un t. Adriana, multumesc pentru penita.
Iuliana Nita -
Si am zis degeaba...textul il am si eu salvat cu modificarile facute. Regret ca nu pot face ceea ce am spus anterior, as scrie din aducere-aminte, dar nici ea nu exista. Cu scuzele necesare, Iulia NIta.
nicoleta gradinaru -
un poem pe care l-am citit cu placere de mai multe ori si pe care m-am hotarat sa-l evidentiez atat pentru idee, dar mai ales pentru imbinarea inedita a cuvantului.initial am vrut sa subliniez cateva versuri care mi-au placut, insa pentru ca intregul poem mi se pare desavarsit, n-am reusit sa aleg doar cateva. un singul lucru mi se pare putin nepotrivit si anume titlul, care, desi are conotatii biblice cum marturiseai tu, nu-mi transmite mare lucru. oricum, tu esti cea care decide.
Iuliana Nita -
Nicoleta, multumesc pentru penita. Imi pare rau ca titlul nu are efectul pe care il are asupra mea. La inceput nu imi displacea, acum pot spune ca imi place intr-adevar.