Decojirea
curățați-mi trupul
de nisip
decojiți-mă
sunt destul de copt
deja
nu mai stați atâta
la aceste cozi
interminabile
pentru o bucată mică
de deșert
desfaceți palmele
priviți-le
sunt pline de soare
acum.
~
- 556 citiri
mi-a placut, Djamal...are ceva din seninatatea si simplitatea sufismului, incrustat in metafore mai actuale. In ciuda notelor de protest surd din primele doua strofe, utima strofa m-a trimis spre Mevlana Rumi. Adriana
Adriana, iti multumesc de trecere si pentru apreciere. Cu respect
eu mi-aș permite, dacă nu te superi, o altă variantă pentru că se vede că ai imaginație curăță-mi trupul de nisip decojește-mă acum sînt copt deja nu mai aștepta în fața acestui deșert ce sînt nu te mai mulțumi doar cu un pumn de nisip desfă-ți palmele privește soarele cum se scurge printre degete
djamal, foarte frumos si original! cu atîtea haiku-uri, te-ai deprins sa exprimi foarte multe in putine cuvinte. virgil, varianta ta merita atentie. tenta de protest surd se risipeste odata cu trecerea de la pers. II pl. la pers. II sg.. poemul devine mai direct, mai intim
Virgil, iti multumesc pentru apreciere, varianta ta merita atentie. Cu respect
Matei, iti multumesc de trecere si pentru apreciere, te mai astept. Cu respect
varianata mea, daca mi se permite /curata trupul nisipului mie decojeste-mi caldura de pe trup nu va mai faceti sufletele intindere de asteptare desfaceti palmele si inchideti orbitor ochii/ asa, lumina care se revarsa din palme e doar sugerata in ultima strofa:)
Djamal, este una din cele mai frumoase poezii ale tale. Pastrează(-te) așa. versurile acestea au, prin simplitate și naturalețe, ceva cu totul aparte: "desfaceți palmele priviți-le sunt pline de soare acum."
Stefan, iti multumesc de trecere si pentru semn.
Marina, iti multumesc pentru apreciere . Cu respect