imaginea utilizatorului cristina stefan

despre poet

pui lumea la loc

Despre poet

Lucrul cel mai ciudat este că aduni în joc toate forţele spre neînsufleţire. Împachetezi delicii. Te arestezi în istorii. Te eliberezi pe cauţiunea muzicii.Uneori naufragiezi. Mireasma te tulbură. Ţi-e frig dar în hippie surâzi semiotic. Te cufunzi în tăcere. Urmele, iubirile, nopţile te fac straniu, poete. Încrâncenarea ta de a te distruge până a ajunge pustiu. Pierdut de sine, eşti stâpânirea unei desăvârşite ieşiri, perpetuă şi contopită cu divinul locatar. Spre acest final lucrezi sârguincios, cu mintea şi trupul tău. Vii. Pui la loc lumea cu ţelul suprem al artei: blânda ta înfăţişare de nemurit în raclă.

Proză: 

Comentarii

Frumos poem în proză despre

Frumos poem în proză despre poet. De un romantism necomplexat. Construit pe muchie de cuţit. Cu o formulare finală memorabilă.
Fără niciun fel de ranchiună, semnalez virgula dintre subiectul multiplu şi predicat:"Urmele, iubirile, nopţile, te fac straniu, poete." Un detaliu lipsit de semnificaţie, textul fiind o admirabilă emisie spontană a unei idei îndelung trăite.

poem in proza

Si eu consider la fel, este un porm in proza. Este bun inca perfectabil. O sa ma explic imediat. Mergand pe ideea poemului, as evita cuvinte de genul: arestat si cautiune, as cauta sinonime blande. Atat, in rest este un poem linistit.