despre pronumele "ce"
Literatura ce mi-e dragă!
O adevărată invazie în lirica scrisă de contemporanii noştri atât în creaţia postată pe net cât şi în cea publicată, de ce-uri cepelege. În cenaclul meu, on line, am reuşit să declar război acestui gen de exprimare desuetă dar mai ales incorectă din punct de vedere gramatical. Se poate admite cel mult în limbajul popular aşa cum nominalizează clar dicţionarul de sinonime. Dar nu ţin morţiş la argumentele pur teoretice.
În limbajul liric, ce aduce această formulare? O înlocuire, o umplere a golului exprimării, o lipsă de verb sau de formulă stilistică. Când
eşti sărac în redare, în loc de epitet sau comparaţie scrisă sugestiv, mai bine
foloseşti acest venetic la noi, ce.
CE pron. invar. I. (Interogativ, uneori cu nuanţă exclamativă) PT-BR"">
1. (Exprimă o întrebare) Ce ai? ♦ (Fam.; ca răspuns la o chemare) Poftim? ♦ (Cu valoare de interjecţie) Cum adică?! Se poate?!Nu
l-am găsit! – Ce? ♦ (Adjectival) Care? Ce fel de... ?
2. Pentru care motiv? din care cauză?Ce te miri? color:black;mso-ansi-language:PT-BR"">♢ Expr. (În formule de răspuns) De ce nu? = a) cum să
nu, desigur; b) se poate, e posibil. De ce, de
nece, se spune cuiva pentru a încheia discuţia când nu vrei să-i
răspunzi la întrebare. PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> (Cu valoare de conjuncţie) Nu văd
de ce te superi. ♦ (Pop.; cu valoare de conjuncţie cauzală) Pentru că,
fiindcă, deoarece. font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
3. (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? Ce! Vrei să spui că n-ai fost? mso-ansi-language:PT-BR"">
II.(Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. Ce-aş mai râde să te văd păcălit. PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> Expr. Te miri ce =
nimica toată, puţin. Cât pe ce = aproape, gata-gata. Din ce în ce = cu cât trece
timpul; tot mai mult. (Pop.) Numai ce = (deodată) iată că...,
pe neaşteptate. ♦ (Dând nuanţă de superlativ adjectivului sau adverbului pe
care-l precedă) Cât de...! font-family:"Century Gothic";color:#333333"">
III. (Cu valoare de conjuncţie) Care lucru anume. Nu mai ştia ce să facă de bucurie. PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> Expr. A şti (sau a
afla) ce şi cum (e) = a fi bine informat despre ceva. mso-ansi-language:PT-BR"">
IV. (Relativ) 1. Care. mso-ansi-language:PT-BR"">♢ Expr. Pe zi ce trece (sau merge) sau de ce trece (sau merge) =
pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. PT-BR"">
2. (În legătură cu „a fi”, „a găsi”, cu sens explicativ) Fiinţă ticăloasă ce eşti! PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> Expr. N-ai (sau n-aveţi)
pentru ce (sau de ce),formulă de politeţe prin care se
răspunde cuiva care mulţumeşte. A (nu) avea de ce... = a (nu)
exista motiv întemeiat pentru... PT-BR"">
3. Ceea ce. Aţi aflat ce s-a întâmplat? color:black;mso-ansi-language:PT-BR"">♢ Expr. Ce-i drept = într-adevăr, de fapt. mso-ansi-language:PT-BR"">
V. (Nehotărât) 1. Un lucru oarecare, nu ştiu ce, nu ştiu cât; ceva. PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> (Substantivat; precedat de „un”) Un
ce anume. PT-BR"">♢color:black;mso-ansi-language:PT-BR""> Expr. (Reg.) Cu mare ce =
cu mare greutate; greu, anevoie.PT-BR"">
2. (Cu repetarea verbului din propoziţia principală) A stat ce-a stat. mso-ansi-language:PT-BR"">
3. Orice, oricât. Zică cine ce va vrea. – Lat. quid.
font-family:Verdana;color:#999999;mso-ansi-language:PT-BR"">Sursa: none"">DEX '98font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
Aşadar DEX-ul nu exemplifică valoarea înlocuirii adjectivale a acestei particule dar dă detaliat toate variantele folosirii ei corecte.PT-BR"">
o altă sursa:color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
CE pron., adj., adv., interj. 1. pron. care, (pop.) de. (Cei ~ priveau.) 2. adj. care. (~ vânt te-a adus aici?) 3. pron.
orice, orişice, (înv.) verice. (Zică
lumea ~ o vrea.). 4. adv.
cât, cum. (~-aş mai râde!) 5. interj.
(interogativ) cum? poftim? (fam. şi pop.) ha? (~? N-am auzit!)
font-family:Verdana;color:#999999;mso-ansi-language:PT-BR"">Sursa: text-underline:none"">SinonimePT-BR"">
Aici, se exemplifica 'cei ce priveau', cazul în speţă pe care îl reneg eu, dar i se atribuie forma populară.font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
Am observat că şi în limbajul media a început să se folosească, ceea ce este grav pentru limba română corectă.11.5pt;font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
În relatarea de evenimente este mai comod să spui, 'focul ce a cuprins vila" sau "idiotul ce a violat bătrâna".PT-BR"">
Dar nu este admis."Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
Această particulă, folosită adjectival ca pronume înlocuitor, nu numai că are o formă populară de încadrare, dar provine din limbajul istoric, în speţă, utilizat de
traducătorii din limba franceză ai secolului trecut. Se folosea pentru
transformarea muzicală a versului tradus. Îl regăsim, antebelic şi chiar interbelic.
Dar a fost doar o epocă, nu trebuie să o mai admitem în limbajul modern al sec
21.color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
Pe parcurs voi mai exemplifica cu autori şi versuri.mso-ansi-language:PT-BR"">
Eu la poeţii consacraţi contemporani, vorbesc de cei elitişti, sau în critica elitistă actuală, nu l-am întâlnit. PT-BR"">
Nu sunt de acord cu folosirea sa în lirism. PT-BR"">
Televiziunile nu au decât să-l utilizeze la reportaj dacă li-e greu să vorbească studiat. font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
ada chifor
Continui cu traduceri pentru că se practică, observ, şi actual.mso-ansi-language:PT-BR"">
Stephane Mallarme- trad Ioan Matei, ed Eminescu
1999.
un negru vânt ca steagul desfăşurat regesc
pe drum îi flagelase cu frig în carnea tare
săpând adânci făgaşe ce-i tulbură firesc.
poezia Ghinionul
sau
o, Mamă, ce creat-ai în drept şi aspru sân
calicii legănându-şi flaconul viitor,
flori mari purtând balsamul de Moarte ce-i rămân
Poetului prea veşted de viaţă şi de zbor.
poezia Florile
alte exprimări nonlirice
căci, ca săfont-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
Tu, ce mai mult ca morţii cunoşti despre nefiinţă
...
căci Viciul pus să roadă nativa mea nobleţe.
Poezia Nelinişte
si un neavenit ca sa:)
Funingini rătăcite să-nalţe o-nchisoare
de spaima ca să stingă pe negrele ei piste...
Poezia Azurul
sursa Cartea Poeme- 1999
Este foarte clar că popularele ce , căci, ca să,
sunt folosite forţat pentru respectarea prozodiei din limba franceză în
traducere românească.
Dar scriem în mileniul III, limbajul trebuie să evolueze spre rafinament şi simplificare. font-family:"Century Gothic";color:#333333;mso-ansi-language:PT-BR"">
voi continua.
Cristina Ştefan( ada chifor)

Interesant
cred că merită continuată prezentarea. Şi atinse cît mai multe probleme lingvistice, gramaticale.
De acord, dar...
"Aici, se exemplifica 'cei ce priveau', cazul în speţă pe care îl reneg eu,"
Ce ne facem cu "vaca care păştea" ? Sau "moaca care privea", etc. Cu alte cuvinte, e de preferat cacofonia?