dimineaţă cu struţ proaspăt vopsit şi pufarine
draga mea, fericito
struţul meu proaspăt vopsit
de ce să pui apa la fiert
şi balonaşele la dospit
ştii tu de cînd visez
o dimineaţă cu tine în cadă
sînt atît de topit
şi ieri şi astăzi şi mîine
că ai putea să mă întinzi
ca marmelada pe pîine
lasă-mă să te gîdil acum pe burtică
numai cu fragi şi brînduşe
tu îmi vei spune candid
doar poeţii mai ştiu cum să tragă
o fată
de urechiuşe
aziza aziza
nu îţi muşca buza
eşti prea sensibilă şi timidă
fii obraznică leagă-mă de scaun
sau hai să ne hîrjonim în copaie
şi recită-mi poezii despre paie
ştiu că poţi să îmi faci
mii de draci
ştiu că pofteşti la fructe de mare zaharicale
giuvaericale
ralu!
şi încă la curmale
stafide pufarine şi miez de nucă
nu mă întreba ce pot să-ţi fac eu
că te apucă
da
e o dimineaţă superbă
însă eu sînt desuet
ca un secretar de cabinet
şi oricum nu găsesc rima la poker
mai bine încingem un tabinet
Comentarii
uh si ah si y si u mai ca ma
Raluca Blezniuc -
uh si ah si y si u mai ca ma apuca:)) yoy...este cea mai frumusica poezie, o scot la imprimanta:)) evident pt ca imi este declarata mie o face atat de speciala..muuuultumesc vlad
acum serios vorbind (si ma chinui) este o replica la care nu ma asteptam si faptul ca te-ai "coborat" la nivelul meu/varsta mea spune multe despre tine, incerc sa nu fiu dulceaga dar pt imaginea mea din paie ti-as pupa mainile:)) e un joc care mi-a facut iarasi dimineata supeeeerba (si nu pot sa-mi dau penita:)) uf zebrele mele
cand ma spalam pe dinti am vazut 2
Raluca Blezniuc -
cand ma spalam pe dinti am vazut 2 erate: "si nu pot sa.mi dau penita" corect e "nu pot sa.ti dau penita" (motiv: subiectivism si alea alea) apoi chestia cu "nivelul", a se intelege clar ce am vrut sa spun: nu ca ai dat in mintea copiilor ci faptul ca ai dat dovada de modestie si amabilitate (din aia misto) chiar
tot sucind această poză ca trezit
paul blaj -
tot sucind această poză
ca trezit dintr-o hipnoză
de la păhărele (trei)
m-am făcut adânc yo hei
ia priviți voi dragii mei
fără Vlad am putea spune
că istoria pe bune
e o pajiște cu miei
şi cu freza-n ochi poeta cum
silvia bitere -
şi cu freza-n ochi poeta cum stătea
picior peste picior
ori lovită la măsea
după un fiu fiiiuuu suspina
în limbă cum păşea dinspre cadă
pe podea spre el - ea
un urs panda se-ntindea ca o peltea
ah ah aziză aziză
şi tu poet din paie care eşti
curmale giuvaericale
pufarine îţi găsişi să-i dai lui ralu?
ia că vă blestem pe voi
să putreziţi în cadă goi
nu mă-ntrebaţi ce pot să fac
cu-o rimă despre un sex şi-un ac
doar mă ştiţi de-absurdanistă
încerc cumva să vă împac
şi ca să fiu şi eu mai jucăuşă
am să vă trag de-o urechiuşă pe amândoi
dar mai întâi vă rog frumos să mă scuzaţi
închid o uşă!