Dragul meu Thomas,
Află despre mine că sunt bine sănătos
și o duc bine cu banii.
Cu dragostea, nu mai zic!
Am tot ce și-ar dori un om.
Chiar ieri îmi ziceau colegii:
„-Nebunule! Cum trag la tine femeile!”
Dar știi că eu nu umblu după femei.
N-am umblat niciodată.
Sunt un ascet.
Eu o știu. Tu o știi.
Ce mai, o știm amândoi.
Iar de bărbați ce să zic? Sunt toți amicii mei.
În fine, ce vroiam să-ți zic și uitam:
Nu-ți fă griji dacă o vreme nu vin
și nu-ți mai citesc poeziile.
Eu știu că ești cel mai bun.
Dragul meu Thomas, o știm amândoi.
Dar mai bine zi-mi despre tine, bătrâne:
ce mai faci, ce mai știi?
Cei de-acasă sunt bine?
Mama, tata, pisica?
Surorile? Frații?
Mă bucur să aud asta. Chiar mă bucur.
Și El ce mai zice?
(Știm noi cine, nu vreau să fiu redundant)
Așa-i că vorbește prin somn?
Dar să mă ierte, că nu despre EL am venit să-ți vorbesc.
Uite, eu îți vorbeam despre cât de bine o duc
și uitasem că moartea nu e ușoară.
Te rog să mă ierți.
Doar ție pot să mă laud.
Îmi permit că ne știm de la grădi.
Dar uite și tu ce bine am zis-o!
Citez: “Am tot ce-și dorește un om
Și uitasem că moartea nu e ușoară.”
În fine, nu vreau să te plicti.
Când vin la anul, promit:
o vorbă nu scot.
Mă întind alături frumos
și gata:
tu citești, eu te
acopăr
încet
cu aripa.