imaginea utilizatorului paul blaj

întârzieri

.

bătrân în seră
dungile ploii lovesc
timpanul mai stins

***

lumea pustie
mănuși fără degete
pe o bordură

***

om întins pe câmp
scrisori ude în haina
de sub trupul mort

***

fată bolnavă
ochii goi cad peste un
loc de odihnă

***

mugur în noapte
ceața desfăcută ca
un pumn de copil

Comentarii

catren cu asonanţă

bobadile, bobadilă,
mintea-ţi fumegă, feştilă...
totuşi limba ţi se-mparte
pe din două, ca la şarpe...

Vin şi eu cu întârziere

şi spun că aceste bijuterii poetice nu se pot comenta. Le citeşti, le reciteşti, cauţi dedesupturile, mintea-ţi face asocieri pe multiple planuri, apar viziuni neaşteptate, inspiraţia iasă din conul de umbră şi ai putea să te apuci de scris brodând pe marginea mătăsii cu firul auriu al unor idei ce nu te gândeai că-ţi vor trece prin minte vreodată. Te întorci la prima citire şi laşi toate la locul lor, aşa cum le-a pus autorul. Mie mi-a rămas în simţuri un parfum autentic, un balsam care mă linişteşte după o zi nebună, drept pentru care, mulţumesc autorului.
IPV

șmecheria mirabilis

pe autor îl înțeleg și îl accept pentru că am petrecut multe împreună
dar oare cine e acest andrei whatever care îmi amintește de bancul acela cu vine fiscul în control la sinagogă și încep cu întrebările păi voi aici nu aveți cheltuieli chiar folosiți tot? la care rabi zice da și picăturle de la lumânări le facem alte lumânări, și firimiturile de pâine le facem pesmet... la care inspectorul zice da cu pielițele de la circumcizie? și pe alea le refolosiți? da zice rabinul le adunăm și facem câte un pulică de bodnărescu care vine să ne controleze.

revelaţie

bobadil, acum văd bine
că whatever (ca si mine)
înţelege la minut
cum pe lume-ai apărut!

PS.
...deşi rabbi-acele...maţe,
mai bine le da la raţe...

17 silabe

sunt metafore imagistice frumoase...aici as mai aerisi un pic

om întins pe câmp
scrisori ude în haina
de sub trupul mort...
adica fiind intins...induci deja moartea...

insa ultimul il consider performant si foarte sensibil...:)