oamenii îl strigau azur

25 August 2010 yester

imaginea utilizatorului yester
poem de acțiune IV

și pacientul scuipa în gând
ghemuit pe scaun ca un păun
avea părul
când țâșni în ultima întrebare
nu!
spuse doctorul nu cred
după cum nici dumneata
nu ar trebui
zumzetul asistentei eliberă
porii de neîncredere
cum altfel? spuse și ea
desenând în aer o tangetă la
condică și oftă
fără un motiv anume
mai vruse să spună ceva
dar era obosită
în oraș apăru un afiș
pe stâlpi
iar în colț se deschise o patiserie
altceva?

~

lipseste ceva de aici?    

sau mi se pare mie?

"și pacientul scuipa în gând
ghemuit pe scaun ca un păun
avea părul
când țâșni în ultima întrebare"

chiar nu prind firul dintre intrebare si parul pacientului ghemuit...

scuze, n-am avut de ales, a trebuit sa citesc din moment ce apare in doua coloane, chiar, pe prima pagina. :)


și nu e mai mișto așa?   

inițial am vrut să intitulez seria: f..k you poems:) dar mi-am adus aminte că mi-s bine crescut:)