ochii cailor
am nevoie de mai multă lumină
lumina unui soare care să facă străzile să dispară și de
gesturi mici cu care să îmi pipăi hainele
să văd trupul dacă mai este acolo
inima clipește de fiecare dată mai lung
presimt somnul
sub cerul de lapte, îmbrăcat în ceară
și soarele ce curge ca lumina unui non stop
presimt că nimic nu mă va salva de limpezimea gândului meu
să fie atât de simplă veșnicia ca o câmpie cu urme de bici?
alteori tac nu pot să întreb de ce nu sunt liberi caii
cine îi ține, ce gânduri îi priponesc sau împușcă
trupul meu își continuă mersul
ca un cal pe asfalt cu privirea-n pământ
mai am o scăpare
de departe sufletul cailor nu se simte
seamănă cu al unei caprioare fără acea nuanță de catifea și
am nevoie de mai multă lumină
o lumină neagră să nu le pot vedea ochii
- 218 citiri
e de lucru:)
sunt multe exprimari civile si poemul trebuie curatat de surplusuri. dar mi-au placut cateva metafore chiar si ideea integratoare poemului de aceea iti propun:
trupul meu își continuă
mersul de cal pe asfalt
cu privirea-n pământ
de departe sufletul cailor
nu se simte
am nevoie de o lumină neagră
să le pot vedea ochii
cam asta remarc liric in poem.
partea mediana nu e la nivelul inceputului si finalului, tot asa ar trebui lucrat.
cu drag, cris
Încă e prea devreme
Eu până acum nu v-am mai citit, dar abia aştept următoarele creaţii. Întrezăresc ceva, dar încă nu mă pronunţ.
mulțumesc
Cristina Ștefan, mulțumesc pentru părere. Cred că aveți dreptate, e lung drumul către poezie.
Călin Sămărghițan, am să postez, cu oarecari emoții.
numai bine, Daniela
parere
as inlocui "de departe" cu "de aproape" imi pare mai incitant in prelungirea ideii ca trebuie sa te departezi,
ca sa poti vedea detasat.
deasemenea repetita cuvantului lumina din primele 2 versuri poate fi evitata:
"am nevoie de mai multă lumină
care să facă străzile să dispară..."
in rest un poem "luminos" ce accentueaza o sensibilitate ce imprastie reflexe.
si... "ochii cailor", suna parca putin cacafonic :)
ganduri bune!