iubirile mi-au fost până azi
răsfoiri pasagere
uneori clandestine ca o privire
aruncată peste gard în livada de meri

mai întâi alb-negru apoi color
format de buzunar savurate-n liniştea dintre doi
sau tabloid pe-un colţ de birou

de cele mai multe ori pe diagonală
din ruşinea de-a nu pricepe ceea ce
evident
era evident din ruşinea de-a nu mă putea înfăţişa gol
ci doar cu toate neînţelesurile pe mine
până la sprâncene
şi cu gândurile absconse adânc înfundate în buzunare
de parcă toate femeile din lume
ar fi ediţiile princeps ale altor colecţionari
mai cu ştaif decât mine

în limba asta-n care
astăzi
ştiu să citesc la perfecţie
dar din care toate sensurile
îmi patinează bezmetice-n toate direcţiile
în limba asta în care
până şi poeziile de dragoste sună
ca o acută durere de gât