storc și storc tubul ăsta
mai abitir ca omul ce voia să-nnoade vidul
nu pricep de ce se găsește atît de rar
gouache negru
ori nu se mai pictează mări învolburate
digerînd suflete pînze și
peșteri în care dumnezei flămînzi
înfulecă sfinți îmblînzitori de fiare
dar toate astea prieten drag
n-au nici o importanță acum
decît în măsura-n care
se poate ofili un buchet de pensule