Ulyse
Curge clipa peste platformele înfierbântate
- puzderie de nuanţe, duble porţii de lumină
lângă oasele calcinate
vocea spune; sfinţească-se acest loc
peste care zborul înseamnă întoarcere
când sarea arde pleoapele cutezătorului
fără sfârşit fiind cărările,
împotrivirea Femeii
Iată strâng în pumni grăunţele
întrebându-mă de rostul periplului
în lungile nopţi de trecere
prin haosul pus în slujba luminii
pot oare să privesc înapoi
la cicatricele închise
la câmpul plin de oseminte
fără să-mi curgă din vene o durere
mult timp
pot oare să păşesc lângă atâtea orori
tulburând copiii în somn?
Ajuns în aceste grădini – unde uriaşe elitre
păzesc trecătorile – parcă nu mi-s îndeajuns ochii
din lucruri curge crepusculul
ciudat parcă nu mi-s îndeajuns ochii
neîncăpătoare armura
o plasă de sârmă înroşită pune cineva
între mine şi aceste imperii
la ceasul amurgului
fără ecou strigătul
fără noimă
Comentarii
este o poezie nu prea comoda la
cristina stefan -
este o poezie nu prea comoda la lectura, dl Pascal Vlad.
insa am remarcat imaginatia si metafora , zic eu, lucrata atent in sugestie.
- puzderie de nuanţe, duble porţii de lumină
lângă oasele calcinate
-Ajuns în aceste grădini – unde uriaşe elitre
păzesc trecătorile – parcă nu mi-s îndeajuns ochii
din lucruri curge crepusculul
remarc aceste doua imagini, atmosfera medievala, un misticism ca salvare, o autoizolare in gradini edenice, prin care fiinta( ochii, sarma inrosita, strigatul)fac din periplul lui Ulyse un drum existential, poate himeric, poate limitat omeneste ca sens.
sigur ca am lecturat cu atentie si m-am straduit sa gasesc ceva de obiectat.
nu prea am reusit desi, aici
vocea spune; sfinţească-se acest loc
peste care zborul înseamnă întoarcere
când sarea arde pleoapele cutezătorului
fără sfârşit fiind cărările,
împotrivirea Femeii
cred ca sunt doua puncte dupa vocea, iar versul Impotrivirea Femeii nu stiu de ce sa-l leg.:)
orice mi-ati raspunde eu apreciez acest text, pentru ca desi limbajul este clasic, metaforele sunt modern si inventiv lucrate. felicitari, semnul meu de apreciere.
Doamna Cristina, aşa este,
ion pascal vlad -
Doamna Cristina,
aşa este, majoritatea "creaţiilor" mele sunt incomode la lecturare. Ăsta e "stilul meu". Am explicaţii, dar cred că nu e cazul să le spun aici şi mai ales, cred că nu interesează pe nimeni.
"remarc aceste doua imagini, atmosfera medievala, un misticism ca salvare, o autoizolare in gradini edenice, prin care fiinta( ochii, sarma inrosita, strigatul)fac din periplul lui Ulyse un drum existential, poate himeric, poate limitat omeneste ca sens." Cu acest paragraf aţi pătruns (la fix) prin uşa ferecată în miezul poemului. Da, acolo trebuie 2 puncte. Pentru mine Femeia = Creaţie.
Vă mulţumesc mult pentru aprecierile pertinente. O noapte liniştită vă doresc.