Mi-a intrat delicat lobul ploii în gând,
Ivoriul praf de pe mocasini l-a șters la intrare,
Habar n-am de ce-i place să-și lipească nasul de geam,
Acum, uite-o, strecurată ca un copil, să-mi adoarmă pe sâni,
Iar nu te-ai încheiat la nasturi, iubito

Zucchero și noi lunecând printre nopți
Autostopiști de ploi în intimitate
Bicuspidul iubirii
E darul meu de azi
Te rog să-l păstrezi, e un balansoar cu mixandre