civilizație + filosofie + istorie + politică + spiritualitate + tehnologie și internet + teologie
NOTĂ: Acest text este un preprint al unui capitol dintr-o nouă carte a autorului. Preluare unor idei şi citate din el trebuie să specifice sursa.
§0. Preambul
Notă: Text în curs de publicare.
0. Preambul
În cele ce urmează voi analiza „experimentul conştienţei”, propus de Mihai Drăgănescu, sub următoarele aspecte: (i) în ce măsură este (sau nu) un „experiment mental” aşa cum acesta este definit de Kuhn, (ii) de unde provin datele cărora un „experiment al conştienţei” le facilitează apariţia, ca, în final, să trec la (iii) o încercare de decriptare, într-o primă etapă, a „afiirii” în ceea ce priveşte natura ei.
1. Modelul „Inelului Lumii Materiale”
Dan Lusthaus, absolvent al departamentului de “Religii” al Universităţii Temple (USA), este acum profesor la Universitatea din Boston fiind specializat în Budismul Yogācāra. Ultima sa carte, Fenomenologia Budista, de 610 pagini, se află în topul vânzărilor pe domeniu.
Şcoala Yogācāra a apărut relativ târziu în dezvoltarea Budismului Indian (aproximativ în secolul 5), fiind privită de ea însăşi mai curând ca o continuare sau realizare a dezvoltărilor anterioare decât o îndepărtare de ele. Ea a încorporat, virtual, orice lucru pe care şcolile budiste anterioare îl dezvoltaseră.
NOTA: Acest text este doar un preprint. El dezvoltă unele idei pe care deja le-am enunţat în „Eseu despre sursele adevăratei cunoaşteri în Logica Budistă”, ed. Cartea Universitară, 2006; dar adaugă - sper - şi unele noi. Textul este postat doar pentru a fi supus discuţiei şi de a primi, eventual, unele reacţii care să mă ajute la definitivarea şi finisarea lui. În acest sens avertizez cititorii că unele date istorice nu au fost bine verificate. Şi, de asemenea, că lipsesc din el, în majoritatea cazurilor, indicaţiile bibliografice precum şi notele de subsol care vor întregi versiunea finală care va fi mult mai amplă şi mult mai bine argumentată.
Să citim despre resentiment ca nou concept în varii domenii contemporane, filozofie, artă, literatură şi în domeniul lui de baştină, politica- ar însemna şi confirmarea teoretizată a ceea ce simte generaţia mea intelectuală formată optzecist, dublu edificată în sistem comunist de învăţământ şi cel al Europei Libere, deopotrivă. Spun „şi” pentru că resentimentul ca noţiune biopsihică a fost analizat de două secole încoace, Scheler a întemeiat sociologia resentimentului iar Nietzsche a ridicat-o la rang de deficienţă vitală.
Ce este resentimentul ubicuu manifest?
Ascultaţi o poveste extraordinară [1 p.17].
„Lama Tseten a murit într-un mod extraordinar…Khandro îl îngrijea pe Lama Tseten, căci era tutorele ei…deodată el a chemat-o….şi i-a spus cu blândeţe, «vino încoace, a sosit clipa… [După ce nu voi mai fi] serveşte-ţi maestrul [care este şi al meu: Jamyang Khyentse] cu ardoare». Imediat ea a vrut să plece după maestru, dar el a apucat-o de mânecă. «Nu-l deranja, n-are rost», a zâmbit el. «Cu maestrul lucrurile precum distanţa nu există».
0.
Problema dispersiei logicii clasice, aristotelice, în alte feluri de logici «paraconsistente» [1] adecvate diverselor situaţii aplicativ-particulare, deschide o Cutie a Pandorei. Şi de aici încolo începe o sarabandă similară care merge împreună cu cea din fizica cuantică şi astrofizica. Ambele sosind la câte o limită pe care par a o depăși, rămânând însă atât în interiorul cât şi în exteriorul ei. Una (logica) la cea a «gândirii»; celată (fizica cuantică dar şi astrofizica) la aceea a spaţio-temporalităţii (dincolo de care imaginaţia „duce puterea … de înţelegere la limita sa…deoarece chiar şi limbajul nostru este prea slab şi învechit pentru a putea exprima aşa ceva” cum zice Brian Green [2], unul dintre co-fondatorii Teoriei Stringurilor).
0. Preambul
Conturarea şi definitivarea Reducţiei Fenomenologice se realizează, istoric, începând de la primele lucrări ale lui Husserl şi până la ultimele. Dar acest proces nu se desfăşoară în mod liniar ci cu tot feluri de feedback-uri. Mai mult decât atât, este meritul lui Fink, elevul lui Husserll care, pe baza discuţiilor cu acesta, s-a încumetat să scrie A şasea Meditaţie Carteziană, pe care maestrul n-a mai apucat să o aștearnă pe hârtie, “Meditaţie” care luminează multe dintre zig-zagurile gândirii husserliene care au făcut ca Reducţia Fenomenologică să fie, de multe ori, greşit înţeleasă. Dar, în acelaşi timp, începe şi o critică a abordării husserliene.
Iată în sfîrșit a fost identificat un beneficiu clar al limbajului metaforic. Valoarea lui ca și indicator al sănătății mentale. Asta după ce zilele trecute citeam cum că indivizii bilingvi au șanse mult mai reduse decît ceilalți să manifeste afecțiunea Alzheimer.
Este drept, în principal descoperirea se referă la sarcasm dar cu siguranță în aceeași categorie cu ironismul intră orice limbaj poetic.
