înainte, toamna

...

trotuarele pe care le-am stăpânit
nu mai sunt pline de mine
prin spațiul auctorial
litere-veverițe curioase și ele de făptura mea
aproape că mă mușcă în timp ce-mi smulg
carnea cu muguri de ceară
unghiile cu gust de dopuri de plută

să-ți simt căldura umărului prin stofă
când treci strada cu mine
zgomotul bocancilor ca o veche prietenie
bea-mi sufletul pe îndelete
din cana albă dată jos din cui
bea-l până la fund
până nu vom mai câștiga nicio lume

poate că într-o zi va fi simplu de viețuit între cuvinte
după ce va cădea îngerul ca un fulger dintre ale mele
voi da de pomană niște bănuți neastâmpărați
care la al treilea cântat se vor preface în odihnă


Penițe

- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.



Acțiuni

- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com


Rețele