poate că lumea e prea mică pentru mine

încerc să uit şi să mă fac uitat căci multul a ajuns puţin şi inutil
alungă Doamne toată nerăbdarea şi toarnă-mi liniştea în sân ca să mă-adun
să strâng în pumn tăcerea o pânză de păianjen
şi neştiut în lume să mă pierd
 
cuvintele-mi dispar în moara morţii
şi pulberea o-împrăştii peste cel ce-am fost
pierdute-s urmele ce le-am lăsat prin lume
iar numele se sparge în cioburi fără rost
 
departe sunt de tot ce-am fost până mai ieri
şi viitorul l-am împrăştiat cu tot cu vise
trăiesc un azi cât o eternitate
şi locul meu e-o umbră pe pervaz...
 
 
 


Penițe

- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.



Acțiuni

- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com


Rețele