Site-ul Hermeneia.com și-a încetat activitatea

refill

 
ce ciudat,
de câte ori rostesc te iubesc, simt ca o explozie ce-mi umple universul de lumină
apoi activitatea mea revine la normal suspendând orice reacţie nucleară
până la o nouă furtună solară
dincolo de mine este vidul negru al tăcerilor încoronate
necuvintele cresc viguroase, liane ce unesc cerurile
izolându-mă într-o stare comatoasă
de protecţie
un alt mod de a traversa furtunile
se rezumă la a-mi consuma toate cuvintele
asemeni supernovelor
dar fără te iubesc
lumea mea
este la fel de rece
ca o banchiza în derivă…
 
adună-mi aripile şi strecoară-mă în sân
lumina-mi ştie să-ţi găsească inima şi s-o sărute
 


Comentarii

  • imaginea utilizatorului Virgil
    Virgil

    „stare comatoasă”... serios? un text care pe alocuri alunecă în ridicol. „tăceri încoronate”,  etc
    expresii banal-bombastice: „de câte ori rostesc te iubesc”, „activitatea mea revine la normal”, „se rezumă la a-mi consuma toate cuvintele”

  • imaginea utilizatorului Mariana - Doina
    Mariana - Doina

    Prea multe mărci ale eu-lui liric: mă, -mi, mine, mea și prea multă „lumină”: univers de lumină, reacție nucleară, furtună solară, supernovă...

Penițe

- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.



Acțiuni

- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com


Rețele