Mesaj de eroare

Warning: array_key_exists() expects parameter 2 to be array, null given în theme_image_formatter() (linia 605 din C:\www\hermenia.com\modules\image\image.field.inc).
imaginea utilizatorului Sixtus

X , pe internet,  întreabă : Ce-i «Identitatea» ?

Ziua de azi a început destul de promițător. Uneori, “destul” e prea mult. Alteori, prea puțin. Azi a fost doar… destul. Cum naiba să explic scurt și clar? Dar nu vreau asta. Mai bine povestesc, nu? Să nu uit: nu e o poveste interesantă. E plictisitoare. Ca mine. Fadă.

imaginea utilizatorului Sixtus

A fost să fie şi s-a produs apariţia cărţii mele Fragmentarium: ficţionale, la editura „frACTalia”. Ea urmează a fi lansată în noiembrie a.c. la una dintre librăriile Cărtureşti (în octombrie nu voi fi disponibil).
De ce fragmentarium?

 - Ce-ți place să faci? 
 - Ce-mi place să fac?
 - Citește ceva vesel sau uită-te la o comedie! 
 - O să citesc ceva vesel sau mă voi uita la o comedie.
 - Nu te doare nimic, de ce te complaci să-ți plângi de milă?

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Virgil

cîndva credeam că seara
este forma discretă
prin care viața
ne exorcizează regulile
excepția de care avem nevoie
pentru a supraviețui
ecluza noastră tunelul
în care ne putem săruta abisal
ca într-o realitate paralelă

cei plecaţi poartă în ei apusul ca pe o inimă mare
pe umeri le cântă rănile un cântec pe care îl auzi
chiar dacă îţi astupi urechile
sonor
ca un izvor în care se scaldă întâmplările
înainte de naştere

imaginea utilizatorului Virgil
,

atinsă de vînt
perdeaua se mișcă
ușor peste munți
depărtarea se stinge în zare
cînd fulgi de april se coboară răzleți
se topesc pe pervaz inocent
îți așezi mîna albă și tristă
într-un gest nefiresc
așteptînd un răspuns

Așa precum ai lua amprenta unei măști mortuare, întru nemurire,
cerul primăverii iubește femeia și îi copiază trupul în mulaje:
din ochi cresc ouă în lăuntrul păsărilor, din unghii ies la lumină petale,
din degete penele aripilor, din păr toată suflarea ierbii de pe miriște.

imaginea utilizatorului elena istrati
Alt

uneori rimăm unul cu celălalt  și umbrele noastre râd
ne ținem de mâini ca în jocurile copilăriei
ne învârtim pâna când cerul amețește privindu-ne
se lipește de pământ  și închide ochii să-și potolească ropotul inimii
atunci nu ne mai grăbim să vorbim despre adevăr

Link-uri recomandate