• Andule, nu am nicio îndoială   Virgil   25 Martie 2017
    Andule, nu am nicio îndoială că gîndești așa de vreme ce nu am nicio îndoială că nu îți pasă și nu dai doi bani pe Hermeneia. Nu e un reproș. E doar o constatare.
    la textul   opt martie. ziua a treia.

  • Oricât am încercat nu am   bobadil   25 Martie 2017
    Oricât am încercat nu am putut percepe comentariul lui Virgil altfel decât so bullish sau cum s-o fi zicând ca să priceapă un gălățean plecat în california care trebuie să calce din când în când pe greblă ca să-și amintească cum se numește. Dudu ți-a răspuns așa frumos ... iar cât privește paginarea, citește siajele vs textul ăsta și ne mai auzim la post restant desigur dacă mai ai chef
    la textul   opt martie. ziua a treia.

  • Dudu, pai daca nu conteaza   Virgil   25 Martie 2017
    Dudu, pai daca nu conteaza cum e asezata in pagina atunci probabil ca nu mai conteaza nici daca apare in pagina, nu?
    la textul   opt martie. ziua a treia.

  • credeam ca   dudu   24 Martie 2017
    Credeam ca nu prea conteaza cum e asezata in pagina. Va multumesc pentru observatii, aprecieri si... penita. Probabil e prea mult pentru cateva cuvinte.
    la textul   opt martie. ziua a treia.

  • Mie nu mi-a plăcut... anume   bobadil   21 Martie 2017
    Mie nu mi-a plăcut... anume deloc! Mai mult, cred că dacă autorul poemelor din ciclul yerba mate crede că aceste siaje (care mie mi se par mai degrabă derapaje într-un decor plin de locuri comune) merită continuate ... atunci eu nu le voi mai deschide... din respect pentru imaginea pe care o am despre inteligența literară a acestui autor. Și îmi asum riscul de a avea o imagine greșită... o prefer în locul acestor banalități. Sper să nu mi se ia în nume de rău această părere, așa cum am pățit de o mie de ori
    la textul   siaj II

  • Interesant acest siaj printre   Cristina Moldoveanu   21 Martie 2017
    Interesant acest siaj printre oglinzi de toate felurile. În fapt, totul devine oglindă prin alunecarea noastră: Toate lucrurile pipăite, văzute, auzite, etc. păstrează amprenta conștiinței noastre, pe care ne-o redau oglindită în ele însele. Înțeleg orice, dar nu dorul de singurătate. Oricum personajul are substanță proprie, se definește prin gîndurile sale și stările sale sufletești ambigue. ”Vulnerabilitatea față de context” trădează un individ așa zis nevrotic, care nu se mulțumește cu o viață cu orar fix și mese regulate, care nu înțelege că personalitatea unui om nu se poate defini în afara contextului, pe orizontală sau pe verticala axei timpului. Mie mi-a plăcut. 
    la textul   siaj II

  • Elena, relaxeaza-te. Am vazut   Virgil   19 Martie 2017
    Elena, relaxeaza-te. Am vazut si am inteles ce ai scris. Ma tem ca cea care nu a vazut ca am vazut asta esti tu. Probabil din cauza orgoliului care se pare ca te impinge sa fii perceputa ca ai intotdeauna dreptate. Si tot probabil din aceeasi cauza ofensezi. Sint alegerea ta si metodele tale. Eu tot nu inteleg unde a fost emfaza sau patriotismul meu ipocrit (sau de conjunctura). De fapt nici nu stiu ce mare conjunctura o mai fi si asta ca sa merite atita drama. Am incercat cu toata bunavointa sa ma explic cit am putut de bine. Dar probabil in mintea ta se vad tot felul de lucruri interesante. N-am cum sa te ajut in aceasta privinta. Nu stiu daca publicul american este mai modest ca performanta intelectuala decit cel european. La urma urmei asta este o generalizare cam penibila si lipsita de acoperire. Ceea ce am spus eu este ca cititorii americani „nu gusta asa ceva”. Daca ai fi ceva mai atenta si nu te-ai pripi sa raspunzi, cu toata indirjirea asta, ti-ai da seama ca exista o diferenta semnificativa intre intelect si gust artistic. Ma tem ca tu ai o propensitate spre a ofensa cu orice prilej incit nici nu mai iti dai seama cind o dai in bara. In orice caz, eu nu ma indoiesc ca Roth a primit premii sau nominalizari. Nici nu am ceva impotriva textului citat de tine. Ceea ce am vrut sa spun, si ma repet, este ca eu sint un om simplu. Nu am pretentii de scriitor. Tocmai de aceea prefer sa fiu modest in incercariile mele si sa urmez sfaturile lui Umberto Eco si Hemingway. In ce priveste ,,genufleziuni”, evident ca nu exista in DEX. Pentru ca a fost un typo. Daca macar o clipa te-ai cobori de pa caii tai mari si te-ai uita la tastatura ai descoperi ca tasta x se afla linga tasta z. Uneori, unora dintre noi ne mai aluneca un deget aiurea. Gresim. Probabil spre deosebire de tine.  
    la textul   siaj

  • Virgil, stay cool man... we   bobadil   18 Martie 2017
    Virgil, stay cool man... we are always trying to define ourselves. Eu cred ca tu vei avea mereu o problema absolut normala de identittate pentru ca tu nu te-ai nascut acolo, esti adoptat si asa vei ramane... si nu e nimic rau in asta, dar te rog sa nu ne pui pe noi, astia din Romania sa incaltam bocancii tai americani Pentru ca noi poate inca purtam opinci si nu vrem sa ne luam galatiul in spate ca sa plecam unde vedem cu ochii... maybe just not yet, OK? Peace
    la textul   siaj

  • om simplu cu orgolii complexe   elena istrati   18 Martie 2017
    Da, ești un om simplu cu orgolii atât de complexe încât te orbesc și nu mai vezi că eu am lăudat textul tău, crititicând doar răspunsul emfatic pe care i l-ai dat lui bobadil! Pe de altă parte este alegerea ta să te simți jignit de adevărul care supără. Da, știu că publicul american e mai modest ca performanță intelectuală decât cel european, dar nominalizările și premiile literare americane acordate lui Philip Roth chiar în SUA vorbesc de la sine! (poți cititi aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Philip_Roth) P.S. ,,genufleziuni” nu există în DEX  
    la textul   siaj

  • eu sînt um om mai simplu   Virgil   18 Martie 2017
    eu sînt un om mai simplu dar și un om mai simplu înțelege cînd celălalt dorește să jignească. N-am înțeles de ce sînt acuzat de Elena Istrati că aș manifesta patriotism american de conjunctură. Și mi se pare profund ofensator. În primul rînd că nu este adevărat. (nu s-a voit nimic legat de patriotism aici). În al doilea rănd pentru că mă acuză de ipocrizie. Eu sînt Român-American și asta este și va rămîne o realitate în ceea ce mă privește. Cu toate implicațiile ei pe care mi le-am asumat și mi le asum. Nu sînt nici mîndru și nici nu mi-e rușine de asta. Este pur și simplu un fapt. Nu înțeleg de ce cineva trebuie să facă mare tevatură din chestia asta. Una din implicații este că în limba engleză am accent est european. O altă implicație este că în limba română am un vag accent american. O alta este faptul că am tendința să gîndesc mai mult în engleză decît în română chiar și cînd mă exprim în română. O alta este că sînt foarte influențat de cultura americană. Toate chestiile astea, precum și altele, sînt pur și simplu realități, iar a aduce aici vorba de patriotism de (sau nu de) conjunctură este în cel mai bun caz de prost gust. Nu face decît să trădeze obsesia pe care o au unii români de a face dramă din orice. Anyway, despre textul de mai sus postat de Elena, te asigur că 90% din cititorii americani nu gustă așa ceva. Dacă tot m-ați provocat am să vă ofer ce au spus despre arta scrisului doi autori despre care ați auzit și mă gîndesc că nu veți avea obiecții cu privire la recomandările lor. Unul italian (deci ceva mai aproape de limba română) și unul american. Umberto Eco și Ernest Hemingway. Aș fi putut să ofer și pe alții dar mă tem să nu vă fi fost necunoscuți. Deci: "You are not Proust. Do not write long sentences. If they come into your head, write them, but then break them down. Do not be afraid to repeat the subject twice, and stay away from too many pronouns and subordinate clauses." Umberto Eco in How to Write a Thesis Țin să remarc faptul că deși cărticica a fost menită pentru studenții la literatură ea este în general considerată o colecție de îndrumări pentru orice scriitor care urmărește să scrie bine. "Be concise; try expressing your thoughts with the least possible number of words, avoiding long sentences-- or sentences interrupted by incidental phrases that always confuse the casual reader-- in order to avoid contributing to the general pollution of information, which is surely (particularly when it is uselessly ripe with unnecessary explanations, or at least non indispensable specifications) one of the tragedies of our media-dominated time. You should never be wordy. On the other hand, you should not say less than."  Umberto Eco in La Bustina di Minerva, Bompiani, 2000. "If I started to write elaborately, or like someone introducing or presenting something, I found that I could cut that scrollwork or ornament out and throw it away and start with the first true simple declarative sentence I had written." Ernest Hemingway And then there are the famous Hemingway’s 4 rules for writing well: 1. Use short sentences. 2. Use short first paragraphs. 3. Use vigorous English. 4. Be positive, not negative.   “Those were the best rules I ever learned for the business of writing, I’ve never forgotten them. No man with any talent, who feels and writes truly about the thing he is trying to say, can fail to write well if he abides with them.” Ernest Hemingway in 1940 Q.E.D. Cu privire la ce m-a rugat Andu, în general nu fac genufleziuni așa la comandă dar dacă voi avea timp și chef vreodată, am să încerc o traducere. Te asigur că va arăta la fel. Poate chiar mai succintă.  
    la textul   siaj