... dacă nu ești membru Hermeneia, dar îți place să scrii poezie sau proză, articole sau scenete, ești invitat(ă) să îți creezi un cont și să devii parte a unui spațiu literar care zilnic îți va oferi surprize.

Texte pe Hermeneia

Continuare...

imaginea utilizatorului nicodem

o noapte în Los Cabos

nicodem -

mă mângâiai cu ultima restanță
din mângâierea tăinuită-n noi.
timpul, grăbit, plecase în vacanță
doar eu și tu stăteam pe-o blană goi.

gemeau în pacea nopții nefertite
cu sânii albi ca spuma de pe val.
nășteau blajin corali și stalactite
pe spasmul tresăririi din graal.

eu îți spuneam povestea incubării
a focului închis într-un amnar
și cum striga în gheara înnoptării

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului Virgil

mi-e dor

Virgil -
simplu

mi-e dor de cutia de tablă cu ceai a bunicii
mi-e dor de tramvaiele cu bănci de lemn din galați
mi-e dor de mirosul de ulei încins din hala motoarelor vaporului cu zbaturi
mi-e dor de înghețata parfeu și sucul cico
mi-e dor de cinematograful țiglina
mi-e dor de mirosul tatei
mi-e dor de gumele parfumate chinezești
mi-e dor de anticariatul de la universitate

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

peisaj zero

Cristina Moldoveanu -

în muzeul holocaustului din biserica evanghelică
temporar cu intrare liberă de vacanţă
o fetiţă urcă la etaj printre orgile nefolosite
citeşte timpul ca pe un cod de bare al istoriei
între numele şi anii scoşi la lumină

(doar vântul mătură terasa celui mai înalt spital din oraş
la sfârşit de săptămână
nimeni nu mai păzeşte masa cofetăriei cu steguleţele altor ţări
din cupele de îngheţată ce se vor topi în absenţa copiilor)

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului Sancho Panza

arpegii sub clopot

Sancho Panza -

semănăm tot mai mult cu o inimă
în care se adăpostesc liliecii
înaintea vânătorii de fluturi

ori cu două vapoare lunecând în derivă pe-o mare
în formă de clopot
acul busolei ne izbește de pereții sticloși
ecoul se îngroapă-n recifuri are buzele vinete
ne-au răgușit sirenele
și farul acela nu se mai vede

corul repetă
nu
se
mai
vede
nu se mai vede

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului a.a.a.

Solitar

a.a.a. -

Abuzând de o stare febrilă,
Orologiul anunța un fix,
Mă încearcă o ieftină milă,
Din pământ se aude Twin Peaks.

Putrezită, a sângelui zarvă
Din țărână își află elan,
De încape un suflet în larvă,
Vom cerși izbăvirea în van.

Din fragmente obscene de viață,
Se înfruptă omida cu zbor,
Cu o camătă neagră la față,
Și plecat vei rămâne dator.

Iar când ultima toamnă-o să vină,

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului vladimir

nisip

vladimir -

beau sirop de migdale pe terasa aceleiași cafenele
ca un animal înstrăinat în oaza de sânge
a unei păsări cu penele ruginite prea devreme
imaginea unei femei mi se prelinge pe retină
abandonându-se apoi nisipului arămiu

umbra câinelui meu mă urmează cu vertebrele smulse
până când mirosul iute al deșertului ne acoperă urmele
Leila își mângâie șoldurile despuiate mă ispitește

Poezie: 
poezie generală

Pagini de interes pe Hermeneia.com

Texte remarcate

Subscribe to Texte remarcate pe Hermeneia.com
mai departe
imaginea utilizatorului yester

lângă mine un ipod străin

yester -

mi-aduc aminte de tremurul oanei când recita
sau de plictiseli comune nouă
de franchețea ei sau tăcerea îngăduitoare
și de talibanca micuță de care eram atras
era tunsă scurt teribilistă cu ochii plictisiți
înțelegători frumoși
știe ce vrea de la un poem
dar eu nu sunt poem eu sunt un lămâi
la restaurant a sunat adriana
mi se descărca telefonul dar am răspuns
ea ar fi înțeles
mihai m-a sunat sâmbătă pe la 1.00 a.m. vroia
ceva sau se simțea singur
el a zis că e la o băută dar nu se auzea nimic
a început încurajându-mă
am pus piedica la loc
mi-a citit versuri eu l-am rugat
i-am lăudat un poem și a fost bine altul nu mi-a
plăcut și era în luceafărul
ana maria o să ajungă departe
discretă studia tot când recita
cât de mult e între mine și anii de liceu

Proză: 
jurnal
imaginea utilizatorului Ardagast

Șarpele de aramă (II)

Ardagast -
II

„ Renunţarea- nici umbră, nici contur".
Totuşi, nu era ultima zi. Mai avea multe de tras, fără să sufere cu adevărat. Chinul lor era jocul unor copii, care nu vedeau nimic deosebit în ceea ce credeau că se numeşte viaţă. În vis era cu totul altceva; erau simple fiare hăituite şi prinse doar din dorinţa de a face rău, nici măcar pentru un simplu trofeu.
Aici, în celule, rămâneau pentru multă vreme convinşi că situaţia lor disperată e un izvor de fericire şi continuau să reziste naivi, extrăgând din orice strop de speranţă o linişte profundă capabilă să-i deruteze şi pe cei mai temuţi temniceri.
…îi vedea pe cei care, plăpânzi, în verdele crud şi otrăvitor cu o lună înainte, izbucniseră în roşul florilor mature, pline de seva aromitoare.

Proză: 
povestire
imaginea utilizatorului yester

"motorul oprit într-un fluture" - Florentina Florin

yester -


foto: p.b.

Mare ne-ar fi mirarea dacă într-o recenzie „academică” s-ar renunța la trimiterile mai mult sau mai puțin savante referitoare la mulții iluștri antecesori, la repertoriul bogat al lecturilor pe care se „întemeiază” raportarea creațiilor artistice comentate, la încadrarea în te mai miri ce curente, mișcări literare și la folosirea limbajului elevat, a surclasării fenomenologice, onirice, de fapt. Nu vă speriați, nu sunt în măsură să dau cu piatra.

Proză: 
note
imaginea utilizatorului emiemi

cu plata la destinație

emiemi -

noaptea îmi simt inima ca o vulpe hăituită în propria vizuină. noul meu vis e că stau pe un pat de spital o asistentă mă dezbracă încet de frică dragostea mea se înfige în creier tot mai adînc să n-o găsească nici o perfuzie. mă trezesc într-un întuneric complet de fapt nu-mi dau seama dacă el e complet sau dacă mă face complet.
apoi marea debarasare începe. ne scoatem morții îi aranjăm frumos în fața blocului. auzim mașinile gunoierilor cum îi ridică atunci înțeleg. dincolo sînt concasoare și tot felul de utilaje care ne transformă în diamante. e frumos să sfîrșești așa ca o piatră rară pe degetul unei femei.

*

Proză: 
jurnal
imaginea utilizatorului Ottilia Ardeleanu

Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete

Ottilia Ardeleanu -
Recenzie: Versete şi alte adevăruri de Liviu-Ioan Mureşan

Suntem sub zăpezi! - spun cei doi bătrâni pe care îi sun săptămânal să văd dacă mai respiră. Ţin un fel de oglindă cu lupă şi lumină a sinelui poziţionată spre gura târgului. Aşa aflu ce mă interesează. Iarna este mai veche decât noi şi totuşi are atâta forţă. În câteva ore a făcut curăţenie generală. Miroase mai frumos decât cocolino peste tot pe unde a întins cearşafuri albe, scrobite. Aleargă prin toate cotloanele, foloseşte crivăţul ca pe un detergent în spume, şterge orice urmă pământească.

Revistă literară: 
recenzie
imaginea utilizatorului Sixtus

Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate

Sixtus -

0.

Mai întâi, o schiță cadru despre un sistem de gândire. Pentru a putea să mă refer la ea în raport cu jocurile de limbaj. Și o reamintire succintă a semnificației, acordate de Wittgenstein, acestui fel de jocuri.

1.

Un sistem de gândire (o axiomatică) se poate caracteriza prin: (a) un set de axiome însoțit de un altul al regulilor de inferență; (b) propoziții derivare din seturile de la (a) și/sau propoziții anterioare care să îndeplinească aceeași condiție.

imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Vânt turbat

nepotul lui rameau -

Vântul turbat e o cauză nobilă de disecție. Un vânt turbat stătea într-un colț abscons al zilei rozându-și unghiile de ciudă. In alt colț al sălii de bal infantele își puneau în vedere nurii apocaliptici și mărgele antiangoasale cumpărate șiret de la precupețe cu funduri mari, cu fuste transparente, largi, sub care ne puteam ascunde concretul și siguranța de atâta poftită negăsire. Madrigale se rostogoleau sărate, prelinse afară din bucătăria largă, afumată, unde soldați morți pe cai sărutau din buze, nevestele altora. Era cald și niciunsteag nu flutura în absolută bernă. Pasta din caserole era exact al dente, îmbibată în uleiuri râncede de niciofloare, iar tu zăceai fericită greblând alene un vânticel turbat ce te adulmeca simetric cu lascivă dorință.

Proză: 
povestire
imaginea utilizatorului nicodem

itinerarii

nicodem -
(nostalgie)

Perla Canariilor,
Las Palmasul
cu plaja lui în formă de semilună
l-am îndrăgit ca pe sâmburele de pistachio.
Cântat în aria lui Jose Carreras
avea în el un farmec aparte
un bust sculptat pentru viaţa de noapte.
Nopţile-i erau catifelate ca pielea delfinilor
sosiţi ad hoc la balul mareelor
zilele aveau nudismul creolelor îmbăiate în asfinţit.
Vulcanii fierbeau sub el adjudecându-şi teama de mâine,
aerul de nesiguranţă.
Valurile aduceau la ţărm acea ambianţă fraternală a
elementelor crescute pe aceeaşi plantaţie.
În timpul acelui an cât am stat în el
mi-au intrat definitiv în ochi dunele de nisip
dinspre coasta de est vecină cu Africa
creând în mine o mini-sahară cu două oaze
îndeajunsă doar pentru a îngenunchea în rugă
şi pentru două picături de speranţă…

Proză: 
jurnal
imaginea utilizatorului dudu

croaziera

dudu -
proză arhiscurtă

nu s-a întâmplat nimic grav.
probabil nu mă credeţi. aerul nu-mi mai ajungea în plămâni. suficient.
sau poate era doar o senzaţie. de prea puţin.
ştiu, n-ar fi trebuit, niciodată, să iau o astfel de hotărâre. rudimentară.
tentaţia era însă imensă. peste graniţă circulau doar curci. şi nici găina mea nu mai făcea ouă. de aur.
îmbarcarea a durat. a durut. marea era zbucimată. valurile loveau. cu lacrimi. tangajul mă ameţea. iremediabil. echipajul se purta impecabil. lipsea cu desăvârşire. doar căpitanul imberb zâmbea mereu. misterios.

Proză: 
povestire