... dacă nu ești membru Hermeneia, dar îți place să scrii poezie sau proză, articole sau scenete, ești invitat(ă) să îți creezi un cont și să devii parte a unui spațiu literar care zilnic îți va oferi surprize.

imaginea utilizatorului Virgil

Numele meu întreg(sic!) ▒

...e prea plin de vocale

Numele meu,
u
m
e
l
e

m
e lipsit de lehamite poetică
u

î
n
t
r
e prea plin de vocale
g

E arogant și străin de mine.

Dar vi-l voi spune
în timp.

Nici macar nu e numele meu.
E venit din răsăsărit cu basarabeni izgoniți,
cu inima zdrelită și naivă...
Nici o heraldică nu mă rîvnește,
N-am culori
iar calul mi-l călăresc haiducește, rebel...

imaginea utilizatorului Younger Sister

Valea Lotusului

Apa limpede se unește cu cerul
mii de arginți
nenumărate flori de lotus
pîlpîie ultima stea
valuri unduindu-se lin
marea de pini

curînd va răsări soarele cu mînere de jad
suspinul muntelui, suflarea muntelui
ceața și norii
caligrama dragonului
ale cărui șapte limbi vrăjite
redefinesc alchimia cameleonului

impresionism
imaginea cerului despre munte
imaginea muntelui despre cer

imaginea utilizatorului aziza ruhy

se duc pe rând, priveşte-i vladimir

nu e nimeni
frica se îndreaptă către ieşire
acolo unde haosul e un panou zgâriat
acolo unde o mână de femeie ţine crucea în acvariu
în rest
oamenii la cravată stau
îşi muşcă din propria mână
nimeni nu poate jigni, nimeni nu poate ucide
cine nu respectă regula
se lasă rătăcit
în sine
e o călătorie lungă apoi
prin zăpadă
cu o sanie plină de ceasuri vechi

imaginea utilizatorului Cosmacpan

Doar eu.

Mi-s buzele arse, pecete zilelor ploioase.
Iubirea ta în forme ai turnat-o
Și m-ai zidit. Departe de ale lumii valuri.

Mai este timp afară? Mai plouă oare-n zori?
Prin gratii se strecoară fierbitele-ți cuvinte,
Durerea ce-n imagini se răsfiră, plăcere-i uneori.

Sunt piatra unghiulară, ce-n boltă se-nfiripă.
În locul osândit să poarte-n veci iubirea,

imaginea utilizatorului Sancho Panza

Ferestre

pe masa asta e veșnic dezordine
hârtii
așteptări risipite
uneori îmi imaginez că ștergi praful
și deschizi ferestrele
larg

*
tot mai rar visez oameni tot mai des visez lacuri
intru în ele și mă spăl de toate uitările

mamă
noi două nu plângem
doar ardem încet
până curge pe inimă ceara tăcerilor

*
alteori mi-e dor de părul meu lung din anii de școală

imaginea utilizatorului yester

omul cu molii

trece strada încet mototol
picioarele au ceva din chopsticks
european cu pălărie și baston
toamna ofilește cârpele
din care se scriu poeme pe internet

am prostul obicei să dorm mult
poate și acum dorm
& visez urât
un frigider
cu o pungă de borș în el
un șifonier cu miros de naftalină
gol
mă simt absurd inutil neputincios
taximetristul înjură
cei câțiva ani de viață din bătrân

imaginea utilizatorului queen margot

cioplitorul de unghii

cromatică rustică

ar trebui să nu mai ascundem varul și cânepa ci
să vorbim simplu
în clasicul alb-negru al cioplitorului de unghii
vopsind parasolare tăcerii viitoare
în felul acesta, vocala a va fi amăruie
iar vocala u va veni din urlet, usturoi, ulm, uguit

vom auzi
râsul ascuțit al cuvintelor roșii,
viespi senzuale ivite în vârful buzelor
deși
la început au fost
un proiect mental verde,

imaginea utilizatorului emiemi

stoned immaculate

me&my opi

"i carry your heart with me(i carry it in my heart)"

(stoned)
în timp ce tu citeai cummings
eu scoteam o cadă de fontă din baie
mi-a căzut peste mîna dreaptă aproape mi-a secționat venele
am încercat un salut mîna nu mi-a răspuns
mă uitam la ea ca și cum aș fi văzut-o demult
unde nu-mi aduceam bine aminte

am răsuflat ușurat

imaginea utilizatorului Dorel

"Bijuterii literare"

cutia pandorei

De când mi-am afişat adresa pe diverse site-uri sau pe facebook, unde mi-am creat, ca tot omul care vrea să existe, un cont, primesc zilnic câteva zeci de e-mailuri în care sunt invitat să ascult, să vizionez sau să citesc tot felul de kestii. Bunăoară, de vreo două zile, am fost supus unui adevărat bombardament de către o doamnă de prin Moldova, care-mi trimite (dar, evident, nu doar mie) poeziile ei în versiune franco-română. * Tot prin e-mail primesc reviste literare, în format pdf. Unele sunt de tot râsu-plânsul: veleitarismul şi chiar prostia strigă-n ele din toate cotloanele, de te şi sperii, ca de bufniţele sau de liliecii plutind noaptea printre ruinurile Târgoviştei.

Revistă literară: 
imaginea utilizatorului alma

all the way home

jurnal II

azi plouă, am închis computerul. scriu într-un caiet vechi: libertatea e ca atunci când iubești, libertatea e ca atunci când nu mai iubești. libertatea e ca atunci când mergi cu metroul și schimbi pentru angels. cobori scările și simti că ai putea să nu mai atingi ultimele trei trepte, ai putea să le sari, le sari pentru că e de ajuns să crezi că ai putea zbura, să crezi că ai putea fi liber.

Proză: 
imaginea utilizatorului Sixtus

Jurnal de privitor la TV

Mai ieri, într-un supermarket, o fătucă se agita nevoie mare să facă promoţie la nu ştiu ce cremă de faţă. Nevastă-mea, care socializează unde vrei şi, mai ales, unde nu vrei o întreabă de viaţă, cum o duce, de ce o duce cum o duce şi de ce aşa şi pe dincolo… Răspunsul: „Până nu scăpăm de Cioru’ numai prost o s-o ducem!”

Revistă literară: 
imaginea utilizatorului emiemi

puțină atenție vă rog

Țin minte și-acu. Îmi clănțăneau dinții în întuneric o să vină dracii să te înțepe cu furca.
Astea au fost ultimile cuvinte ale lu taică-miu după care a închis ușa rînjind.
După ce s-a închis ușa s-a dus și ultima fărmîmă de lumină.
Mă dureau picioarele încercam să stau jos pămîntul mirosea a furnici și a lapte bătut.
Și-n noaptea aia dracii au făcut ce-au vrut. Dacă m-ar fi întrebat apoi cineva i-aș fi zis că da există draci fără
să ți-o zică popa din amvon.
Am dormit pe un raft de sîrmă lîngă niște mere pădurețe. Spre dimineață mă chircisem mă zbîrcisem ca ele.

Mai țin minte că aveam camere înalte foarte înalte. De crăciun probabil aveam cel mai mare brad din sat.

Atunci mi-am dorit prima dată să fiu felinar.

Proză: 
imaginea utilizatorului queen margot

nunta Irinei

e lung pământul, ba e lat cu fir de aur încrustat...

de obicei poveștile se termină cu ...au făcut o nuntă mare, de trei zile și trei nopți ...a noastră, abia începe ...

vrem și noi să încercăm condurul Cenușăresei, vrem și noi să fim mirese

Proză: 
imaginea utilizatorului emiemi

despre oameni și alte obsesii

E cinci de fapt puțin trecut de cinci stau pe o piatră din vechiul dig. Doi pescari spintecă aerul cu nuielele apa se lovește de mal ca și cum s-ar ciocni doi oameni pe stradă. Oh apa această prietenă liniștită care m-ar putea scoate din orice încurcătură.
În spatele meu digul în spatele digului stadionul. Se înserează trebuie să-mi încropesc un adăpost.
Într-o noapte am dormit înfășurat în folie de aluminiu străluceam ca un felinar de mine se agățau toate insectele. În altă noapte m-am trezit înconjurat de cîini mă lingeau de parc-aș fi fost unul de-al lor.

De pe mal pescarii seamănă cu doi bănuți de aramă. Mi-a crescut părul. Mi-au crescut unghiile. Mi-au crescut frunze și solzi.

În spatele meu digul înalt cît să oprească orice revărsare de oameni.

Proză: 
imaginea utilizatorului Virgil

Virtualia

vulnerabilia

Virtualia este ceva ciudat, ceva ce are o viață a ei aparte. Evident, i-am putea reproșa Alinei Manole și bunele și mai puțin reușitele Virtualiei dar întotdeauna am avut senzația că nu ar fi neaparat tot adevărul. Adevărul este însă că ceva scapă mereu percepției. De parcă Virtualia ar avea o viață a ei aparte. Astfel că probabil Virtualia nu există pentru că există Alina. Poate că Alina există din cauza Virtualiei. Și de aici acest ceva ciudat despre Virtualia.

Revistă literară: 
imaginea utilizatorului emiemi

mingiuţă

cam asta

Noi îi spuneam Mingiuţă. Nu pentru că ar fi fost rotofei ci pentru că era tot timpul tuns chilug din cauza păduchilor. Mingiuţă avea şapte fraţi locuia pe malul gîrlei într-un fel de coteţ. Părinţii lucrau la lăptărie şi ăsta era singurul lucru bun: avea lapte şi brînză tot timpul. La fel mirosea tot timpul.

Proză: