... dacă nu ești membru Hermeneia, dar îți place să scrii poezie sau proză, articole sau scenete, ești invitat(ă) să îți creezi un cont și să devii parte a unui spațiu literar care zilnic îți va oferi surprize.

Texte pe Hermeneia

Continuare...

imaginea utilizatorului solomon

Poem By The Dictionary

solomon -

O-n-e:
One shiningdark morning,
I caught you seeking in my armoire.

T-h-i-e-f:
You thief, voleur, I said,
what are you doing here?
I'm looking for a pair of socks,
you said, blushing.
I have to go to the prom,
and I need socks from your closet...
This is not a closet, you fool!
are you blind, or what? ...I said
... Regarde! Smell!
Don't you feel the oak's scent?

Lingua: 
limbi străine
imaginea utilizatorului Cosmacpan

Cântec de cuțit

Cosmacpan -

Cuțitul meu de-obsidian
Ce l-am pierdut acum un an
Prin tâmpla mea când rătăceam
Azi l-am văzut infipt în geam.

Am vrut să-l iau, dar ai deschis
Un ochi spre lumea-ți de abis
M-am lăsat dus de-acel vartej
Ca Jack cu fermecatu-i vrej.

Tu Ariadna, dorul tău
Mi-a scânteiat în trup mereu
M-a luminat prin labirint
Să regăsesc al tău adânc.

Adânc înfipt al meu cuțit

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului francisc

Balanța cu fluturi

francisc -

Dragostea nu cântărește,
Nu numără zilele și nopțile
Nu lovește când este lovită
și nu caută decât fericirea iubitului ei
și nu curățirea acestuia,

pentru că iubitul, marele iubit, se topește în
pârâiașe limpezi ce curg pe obraz când nu ești
și strivești cu tăcerea ghioceii speranței
pentru că el, Unicul și Marele și Nesfârșitul, a greșit mult pentru că te-a iubit mult

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului emiemi

Implozii

emiemi -

dimineața începe în fairplay aici ne adunăm noi bărbații
ne udăm rădăcinile ne povestim unul altuia
lîngă mine stă eugen un bărbat fără degete el nu poate să scrie
așa se întîmplă cînd l-ai scăpat pe dumnezeu printre degete

mai tîrziu plec la frizer cu bucuria celui ce scapă de sine
am să-mi tai părul ăsta care mă leagă de lume

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului Cosmacpan

fără rost…

Cosmacpan -

aripile cuvântului legate-s de trăirea ce m-apasă
căci mi-a prezis truda la grajduri și-nălțarea
cu ea lipit-am pană lângă pană
și am luat calea drumului de aur
în catacombe-ascunse visele țes pergamente
tăcerilor să le albim nespusa pe-al cernelei pat
ia-mi inocența par a spune cuvintele
ce în alcov și-așteaptă mângâierea
dar toată carnea-nfiorată de-așteptare

Experiment literar: 
cutia cu nisip
imaginea utilizatorului emiemi

şi în partea asta de lume se moare dragul meu

emiemi -
fara

uite aşa îmi spuneai
că iei şoarecii îi gazezi apoi le scoţi splina
eu îţi spuneam ca-n trădarea lui caron
răducule eşti vinovat
am să te ucid din cînd în gînd am să-mi pun mănuşi de pianist
am să te strîng noaptea de gît
răducule eşti vinovat
ia-ţi buletinul nevasta şi fugi
radu mamei radule
te-aş face praf la o partidă de oină
nu că n-am fi praf

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului kalipeto

opțional

kalipeto -

din scaunul ăsta pescăresc
se pot vedea arcurile și rotițele lumii
încleștarea mecanică singurătatea
cuvintele scrise pe etichete
de exemplu rentabil

nu e obligatoriu să ai undiță
dacă ai scaun pescăresc
sau cizme dintr-alea uriașe
râme

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului yester

memory house

yester -

vino mirosind a cartofi copți și cere-mi jumătate de viață ca în povești
să porți o cămașă verde cu dungi calde sau gri

să nu îți fie milă de momentele mele lucide nici de umorul rece
el pornește înaintea mea și ajunge nici nu știu unde

acolo câteodată îmi doresc un loc însorit lângă o bancă vopsită demult
să îmi iei fața în palme să mă atingi pe haine să îmi înțelegi oboseala

Poezie: 
poezie generală
imaginea utilizatorului Virgil

despre cum se aude spargerea zilelor în stomac

Virgil -
ziua întîi

nimeni nu știe frica zilelor așa ca mine
tranfuzie de trafic în propriul sînge
nimeni nu știe umbra prelungă a clanței pe marginea ușii în așteptarea unei deschideri
sau poate a unei explozii
teama de ridicol împinge la cele mai ciudate comportări
chiar la poezie
despre poezie se spune întotdeauna de bine
cont sigur în banca acestor vremuri tulburi

Poezie: 
poezie generală

Pagini de interes pe Hermeneia.com

Texte remarcate

Subscribe to Texte remarcate pe Hermeneia.com
mai departe
imaginea utilizatorului Călin Sămărghiţan

Caietele lui Filip

Călin Sămărghiţan -
I.

Trăia din nou acea senzaţie stranie, a limitei dintre vis şi realitate; când nu ştii precis unde eşti şi nu vrei să te trezeşti, vrei să vezi ce urmează, şi-ţi desfăşori meandrele visului după propriile ţi gânduri şi dorinţe. Acel vis că zboară… cel mai plăcut şi plin de sens, plutind deasupra străzilor, a copacilor, a oamenilor, clădiri şi parcuri, strecurându-se printre firele stâlpilor. Ca o frunză şi ca un vultur. Zbura peste toţi şi le arăta că numai el putea face asta. Pe deasupra lor, spre mirarea şi surpriza celor care-l priveau.

Proză: 
povestire
imaginea utilizatorului Dorel

Marioara Sachelarie din Găeşti şi literatura americană modernă

Dorel -
Studiu de psihopatologie istorico-literară provincială

Motto:
„Cum la Găeşti, pe vremuri, fu neică sau jupâne...”

(Tudor Arghezi)

I. Premise

a) Că în oraşul Găeşti, udat de apele Potopului şi ale Răstoacei, au trăit câteva personalităţi remarcabile e un adevăr irefutabil. Adică de necontestat. De-ar fi să-i amintim doar pe marii critici literari interbelici Vladimir Streinu şi Şerban Cioculescu, şi totul ar fi spus. Nici n-ar mai trebui să menţionăm că în acest târg glodos (dar mândru) s-a născut marele naist şi muzician Gheorghe Zamfir. Sau că tot aici (ori prin comunele învecinate) şi-au avut ori îşi au baştina (cum zic prietenii noştri de la Chişinău) scriitorii Aurel Iordache, Marin Ioniţă, Nicolae Neagu, Mihai Stan şi Dumitru Ungureanu...

Revistă literară: 
tabletă
imaginea utilizatorului alma

aici în românia e deja 12

alma -
la mulți ani, V

aici în românia e deja 12, dacă erai și tu pe aici probabil că te-aș fi pupat pe obraz, dar ai barbă, mie nu prea îmi place să pup bărbați cu barbă, nu prea îmi place să pup bărbați în general, oameni, le dau o îmbrățișare ca la free hugs, eu mă pup doar cu pisicile, pe nas, nas pe nas, ca eschimoșii,

e deja 12, 12 și ceva chiar, până termin eu de scris aici se face dimineață și vine și la voi 12 a 12-a, dacă nu ne-am mai măsura atâta în ore și zile, și ani, am fi mai fericiți, am trăi de la o viață la alta și ne-ar fi de ajuns

așa, rămânem mereu în urmă, cu o urare, cu o iubire, dacă n-am purta atâtea ceasuri la încheieturi, n-am ști când începe sau când se termină, azi e ziua ta, mâine e mai mult cu o zi, mai puțin cu o zi, acesta e adevărul

Proză: 
note
imaginea utilizatorului nicodem

spovedanie

nicodem -

fuga prin arterele amintirilor mă face să apreciez mai bine relaţiile.
între munţi de zăpadă a luat foc dragostea noastră. o noapte rece de
Ianuarie, luna coborîse în borcănaşul meu cu aspirine, apa de pe
fundul paharului avea gust de aloe, aerul era plin de vibraţii.
ce e carisma? întrebasem odată. e cuptorul de pâine
îmi spusese diriginta din clasa a patra. toţi profesorii mei au murit,
îi mai văd rar prin cafenelele cosmice, fiecare un Luter ţintuindu-şi
tezele pe uşi cu vopsea scorojită. nu sînt convins că unei păsări îi

Proză: 
jurnal
imaginea utilizatorului Dorel

Situațiunea

Dorel -

În urmă cu mai bine de o sută opt ani, I. L. Caragiale, ploieșteano-dâmbovițeanul care ne-a surprins cel mai bine năravurile, făcându-le nemuritoare, adică etern sesizabile, tipărea în „Universul” o schiță al cărei umor se baza pe încurcătura de nume și al cărei tragism – pe sesizarea tăioasă a unei situațiuni care încă viază. Și care s-ar putea rezuma prin zicerea întoarsă „omul nepotrivit la locul nepotrivit”. Sau viceversa. „Triumful talentului”, căci despre aceasta e vorba, îi are în centru pe doi elevi dintr-o școală de provincie, care poartă nume vrednice de a ne pune mintea pe moațe: Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Niță, copil orfan, nu tocmai deștept și cam lenevior, are o calitate care l-ar putea ajuta să-și croiască un drum în viață: posedă o admirabilă caligrafie.

Revistă literară: 
articol
imaginea utilizatorului yester

pentru că uiţi ce ai mâncat aseară

yester -
sunt român!

Nu am înţeles niciodată un anume tip de idioţenie. Că eşti stupid când trăieşti într-un oraş (să zicem Bucureşti) pe care îl scuipi cu aerul că ai vrea să bei apă plată cu lămâie după fiecare intromisiune a lui în tine, e aproape de înţeles. Mai ales când spiritul contradictoriu (prezent la marile genii), nu-i aşa, te face să spui (dezinvolt de ineptic) oh, mon amour, totuşi te ador şi te pup în fund că n-am ce face cu marile civilizaţii că-s acre. Deci da, tipul acesta de halucinaţie intelectuală (sic!) îl pot comprehensa. Doar pentru că tipologia e de rozătoare (nu guzgan) ci hamster. Din acela de când te uiţi în ochii lui uiţi cele două războaie mondiale şi te apucă grădinăritul.

Revistă literară: 
polemică
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

Exerciţii logice

Cristina Moldoveanu -

Spre deosebire de alte matrici care depozitează informaţia, arta nu transmite ceva. Se vorbeşte desigur despre limbaj artistic şi crearea de simboluri de natură artistică. Faptul că arta are un caracter simbolic este evident. Însă ceea ce ea criptează ca atare în mesajul artistic nu capătă semnificaţie prin corespondenţă la nivelul receptorului. Arta nu vehiculează conţinut, ci formă.

Cogito: 
civilizație