... dacă nu ești membru Hermeneia, dar îți place să scrii poezie sau proză, articole sau scenete, ești invitat(ă) să îți creezi un cont și să devii parte a unui spațiu literar care zilnic îți va oferi surprize.

imaginea utilizatorului yester

al doilea psalm mondial

noaptea aud cum literele se pun
în word
fă-mă gheață doamne
ceva ce nu arde
tăcerea ta mă otrăvește sigur și
definitiv
eu iubesc un dumnezeu simplu cu
medalia la gât
adormit într-o sală de expoziție
vorbește-mi din somnul tău
cât încă se mai cântă colinde
pe stadioane
cât din trecut mă simt strigat
pe nume
cât îngenunchez și plâng
în cameră singur
rezemat de scaun

imaginea utilizatorului Bott

Copile blond,

văzut în alb și negru

(varianta cenzurată)

de un ochi străin în noaptea dintre ani,
pe tăcute ne-adâncim, până la uitare,
unul în sinele celuilalt, tot așa cum o fac
negrul și albul din simbolul Yin-Yang.
Ne aflăm în continuă mișcare
pe un teren dur și alunecos.

În jurul nostru nu se va schimba nimic;
nimicurile care ne înconjoară nu sunt decât
interschimbabile fațete

imaginea utilizatorului dan petrut camui

acoperişul lui Noe

la ultimul etaj camerele nu au numere
fiecare încearcă să facă puţin zgomot sau
nici visul care mă îndepărtează de tine
nu priveşte din cărţi de noroc

acoperişul răsturnat în trecut

oamenii pe care-i doreşti sunt departe
nu fac nimic hoinăresc prin cuvinte
lipesc afişe cu tine vândută de reclame
plouă dar
pachetul de biscuiţi are un
înger pe spate copiii îţi vor
scrie înainte să doarmă

imaginea utilizatorului Lentib

descompunerea este o schismă a luminii

într-o noapte am visat un dirijabil sub formă de hipopotam
mă obseda trichineloza bicicletelor-parapantă
spițele roților îmi umblau prin vene
explodându-mi în apropierea tâmplei
imaginează-ți o batistă albă ce dă startul unei curse cu biciclete bolnave
și ochii ei galbeni de vită mușcată de șarpe în vremea musonului

de pe puntea lui hindenburg

imaginea utilizatorului dudu

reconstituire

în palma stângă, o clepsidră,
în palma dreaptă, o busolă,
prin ochi, un film neterminat,
la coș, un vis și o fiolă.

la tâmple, urme prin zăpadă,
pe umeri, sacii cu regrete,
în gât, cuvânt nemestecat,
fundal, o ghiară pe perete.

pe buze, nicio adiere,
la cap mai tremura lumină,
în cot, un chin delapidat,
bizar, dar moartea are vină.

prin ușă, voci necunoscute,
pe masă, coji de portocală,
la geam, un anotimp ciudat,
în prag… doar veșnicia goală.

imaginea utilizatorului sebi

nuculița

aici în după-amiezile cu miros de frunze arse
nu mă mai grăbesc sunt locuit de zgomotul nucilor
pe care un copil le izbește undeva pe o prispă
mi se întorc
anotimpuri din care n-am păstrat nimic
seri lungi traversate de acceleratul de 21 spre podul cu lanțuri
caiete vrăjite pe care le-aș arde pe rug
chipuri din care nu mi-a rămas nici măcar de o tristețe
să-mi ajungă pentru o țigară cu mătase de porumb
să suflu în tăciune să pufăi să mă înec bucuros de toate gusturile stranii
ale fricii că se va stinge

imaginea utilizatorului Virgil

Spoiler 3

angajamentul

Îi era frică. Niciodată Gheonea nu-l mai chemase acolo. Și dacă nu era Gheonea..? Dacă venea Goiciu... ? Bestia aia de Goiciu. Cu ochii lui cenușii de lup fără milă și cu degetele galbene de tutun. Ciudat, i se părea întotdeauna că Goiciu fusese bărbat chipeș în tinerețe. Timpul trecea în liniște. Încercă să se gîndească la altceva. Să uite de frică. Începu să se însereze. Era toamnă tîrziu și totuși nu era foarte frig. Privea pe geam umbrele crengilor estompîndu-se în culoarea austeră a zidurilor facultății. Se gîndi la toți anii aceia, la... Ușa se izbi deodată de perete și Gheonea intră val vîrtej. Trînti o servietă pe biroul-catedră, trase un scaun și se așeză.
- Hei, hei, hei, tovarășu’ student, cum merge școala?
Intrarea bruscă a lui Gheonea îl trezi neplăcut din reverie.

Proză: 
imaginea utilizatorului emiemi

war stories

rîndunică a murit într-o zi de 13. n-a murit cum moare o rîndunică obișnuită pentru că nu era o rîndunică obișnuită. era un bărbat rotofei și era un fel de șef mai mic peste filiala unei instituții. mergea împreună cu doi șefi mai mari la nunta unui prieten. un șofer beat care mergea și el la o nuntă i-a spulberat de pe trotuar. două lucruri l-au făcut pe rîndunică să semene cu o rîndunică obișnuită. zborul pînă într-un copac aflat la zece metri de trotuar și trupul chircit după ce a atins pămîntul.

fragment de memorie inutil.

Proză: 
imaginea utilizatorului dudu

Convieţuire

O zărise în tinereţe, cu mulţi, mulţi ani înainte, după căutări febrile, o descoperise acolo unde nu s-ar fi aşteptat, într-un colţ de lumină, în văzul şi la îndemâna tuturor, asaltată de pretendenţi, agasată de insistenţe, unele obraznice, altele excesiv de timide, răvăşită de încercările repetate de agresare a intimităţii, obosită, dar în acelaşi timp furioasă, gata să sfâşie orice şi pe oricine.

Proză: 
imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Să nu o uit pe Chloé

Caiet de sarcini
------------------------

Sopot de tropot
Cai mici pe masa mea de lucru
Calisto, destin 3/4 cambrat
Distructivism - ctitorul era mut
Modificarea tensiunii virtuale pe cîmpul de păpădii uscate
Geamăt de libelule torturate
Miramar, buimacă în diminețile de joi
Eu necăutînd, tu obosită?
Sub far la Amalfi, lumina oblică
Mai am țigări? Oare fumez?
Lupi tineri mușcîndu-mă de glezne
Să nu o uit pe Chloé..

Să nu o uit pe Chloé
-------------------------------

știi, cînd eram copil voiam să dorm în pat cu femei

Proză: 
imaginea utilizatorului solomon

Intoarcerea Cavalerului Acasa

“lost in translation * everyone wants to be found * with a single word”
Incepand de atunci, cu un singur cuvant, am intors casa pe dos. Nu am vrut. Asa a fost sa fie. De la poarta inalta, prin padurea de pieptene, dupa iazul cu meduza si lebada, la capatul drumului, ma astepta ea cu inauntrul aratat arderii, topirii. Caramida macinata de caprifoi era ascunsa in spatele tapetului de brocart pe care spanzurau tablourile grele, portrete de familie cu fireturi si coifuri si coroane. Inaintam pe langa iaz. Nu ridicam privirea. Pietrisul nu mai scartaia sub cizmele de metal cu varfuri lungi, intoarse, legate de glezna.

Proză: 
imaginea utilizatorului Younger Sister

Ordinul de zi

”Luaţi aminte: Soljeniţîn, Zinoviev, Churchill, Bukovski. Moartea
consimţită, asumată, anticipată, provocată; nepăsarea şi obrăznicia; vitejia
însoţită de o veselie turbată. Liberi sunteţi să alegeţi. Dar se cuvine să vă daţi
seama că - lumeşte, omeneşte vorbind - altă cale de a înfrunta cercul de fier -
care-i în bună parte şi de cretă (vezi Starea de asediu a lui Camus: temeiul
dictaturii e o fantasmă: frica) - e foarte îndoielnic să găsiţi.
Veţi protesta, poate, considerind că soluţiile subînţeleg o formă de viaţă

Proză: 
imaginea utilizatorului Younger Sister

Cerșetori în gară și trenul care întârzie

Dansul marmurei

cum aș putea supraviețui acestei zile fără ceașca mea de cafea aburul ei inefabil din care se țese magicul brocart al lui aici și acum tot șiragul destrămat al celor care au fost își reconstituie sensul și rostul nimic nu se schimbă precum brocartul acesta doar eu care-l țes cerul și norii acoperișuri și case o ultimă stea clătinată de vânt zorii încă nu s-au ivit doar mireasma
trebuie să plec mereu mai departe

Revistă literară: 
imaginea utilizatorului anna

Odată I

pe marginea unei zile fără cărări

odată… e o veșnicie de atunci, nimic nu era întreg fără litera desprinsă din zidul alb, nimic nu era întreg fără acel gând ce-mi lega boabele de timp în suiș…
iar gândul acela venea dinspre tine, ca un mir ușurător de poveri…

zidul alb era zidul la care mă rugam atunci când pierdeam cântecul, acea lumină morganatică ce venea
dintr-un alt timp, un timp fără gheare sub tâmple…

acum zidul la care mă rog are tristețea lui…
păsări grele de amintiri mi se cuibăresc în inimă, visul meu a adormit în bătrinețea lui virgină, nu-mi mai duce îmbrățișarea de mână, nu mai simt marginea zării sub tălpi...

zâmbetul tău nu mai împrimăvărează de ziuă

„ un lucru face atât cat îl prețuiești” așa-mi spuneai, iar într-o dimineată, un gând a luminat visul pernei:

Proză: