Recenzie: Versete şi alte adevăruri de Liviu-Ioan Mureşan
Suntem sub zăpezi! - spun cei doi bătrâni pe care îi sun săptămânal să văd dacă mai respiră. Ţin un fel de oglindă cu lupă şi lumină a sinelui poziţionată spre gura târgului. Aşa aflu ce mă interesează. Iarna este mai veche decât noi şi totuşi are atâta forţă. În câteva ore a făcut curăţenie generală. Miroase mai frumos decât cocolino peste tot pe unde a întins cearşafuri albe, scrobite. Aleargă prin toate cotloanele, foloseşte crivăţul ca pe un detergent în spume, şterge orice urmă pământească.
Roaentertainment Network & Hera Invest lansează o nouă carte: „Inseparabila Dezordine” de Ghejan Andrei.
Un scurt rezumat al cărţii pentru acei dintre dumneavoastră, potenţial interesaţi, ar suna aşa:
Să vorbeşti despre o carte este simplu. Poţi începe cam în felul următor : ”eu nu am citit-o, dar aşa aş fi scris-o… ”. Din nefericire (pentru mine) sau invers, pe cea a lui Ghejan am citit-o. Şi în nici un caz nu aş fi scris-o… cum aş fi avut eu chef. Pentru că aş fi ratat-o.
La Editura Valman din Râmnicu Sărat, oraşul în care s-a născut în 1948, poetul Virgil Diaconu, care scoate, din 2003, la Piteşti (unde trăieşte, cred, de mai bine de patruzeci de ani), excelenta revistă Cafeneaua literară, a publicat în toamna anului trecut o cuprinzătoare antologie intitulată Secol*. Cuprinzătoare e un fel de-a zice, pentru că antologia nu vizează întreaga sa creaţie lirică, ci doar o parte a ei, mai recentă, reluând însă şi poeme din volume anterioare, fără să coboare, totuşi, sub anul 2000.
Comentarii aleatorii