omului cu pricina
îi era frică să iasă din întîmplare
să intre în prealabil
dar mai ales să se oprească de fapt
deși nu ar fi făcut-o niciodată
nici nu îndrăznea pînă la urmă
cu toate că prefera bineînțeles
să fie la fel ca și cum
deși fusese văzut undeva
așteptat cîteodată
și poate chiar iubit uneori
a fost atîta doar și nimic mai mult
suferea din cînd în cînd
se resemna de obicei
huh, ce vis…
dormeam și deodată mă trezesc
cu Pitagora lângă pat
dau să mă ridic catetă
dar el mai iute, se apleacă așa, ipotenuză
ca la un unghi de 45º
și-mi spune:
am venit să-ți iau un interviu
și să-ți fac o propunere
și tace.
tac și eu
și mă scald așa în ochii lui
preț de câteva teoreme și izbucnesc în râs
da de unde și până unde?
că doar nu-s nici geometru vestit
bătrînul vatman mi-a spus astăzi
voi ieși la pensie
te văd om cu carte băiat visător
citești mereu în vagon
am vrut să te întreb
poeții ăștia
ce poți să-mi spui despre ei
scriu adevărul sau sînt niște mincinoși
se merită să mă apuc să îi citesc
sau nu
acum că am să ies la pensie
și am să am atîta timp de irosit
mi-am strîns servieta
i-am zîmbit
puțin stingherit
Comentarii aleatorii