Mă doare, mitocane, în cot
De gândul tău semeț ca o fâneață
Și cred c-ai tras de dimineță,
De vii să-mi spui la bot
că boul din oglindă îți provoacă greață...
Rânjești la un trabant. Ce mai paiață!
Te eschivezi: mă simt vânat ca un enot.
Si îmi zâmbești cu dinți de cașalot
De o să pledez: "too" sexy strungăreață…
Un om stătea în mijlocul unei intersecții.
Dând din mâini ca și cum ar vâsli.
Trafic blocat.
Un șofer exasperat: ce faci omule, ești nebun?!
Vâslesc. Vrei să facem împreună o plimbare?
Dar unde-ți e barca?
Cum? N-am barcă? Atunci ar trebui să înotăm amândoi!
În curând, o să cad de pe sentimentul ăsta subțire,
mâine,
poimâine,
sau după alte câteva zile de împrumut, cine știe,
îmi ard tălpile
și capătul prin care m-am legat de ceilalți
se desprinde încet,
nu-i nimic, poate așa se va vindeca și timpul de mine,
(l-am îmbolnăvit întrebându-l retoric
la ce folosește
și cine-l întinde așa, până devine
Comentarii aleatorii