Virgil -
antiparodice
probabil generaţia noastră
mîndră ca o varză creaţă (don’t ask me why)
legiune romană uitată la numărătoare
în faţă la senat
sau pe bancheta din spate
a unui mercedes mort cu geamuri fumurii
şi cu ochii în soare
generaţia noastră trece poate
printr-un fel de angst de parc
o defecţiune subtilă de reproducere şi remodelare
dar absolut norocoasă
lăbărţată peste continente şi gafe
comunitare
generaţia noastră ostentativ educată
lasă impresii bezele pliante excese
fobii adolescentine
bizare
uită bilete ochelari amintiri adrese
secrete iubiri
şi pleacă în fiecare vară
iresponsabil la mare
Poezie:
Comentarii
recenzie ironico-sentimentala
solomon -
poemul asta este targetat. numai o anumita generatie il poate percepe afectiv. nici macar nu pot spune "generatia de sacrificiu" pentru ca nu le mai stim numarul generatiilor de sacrificiu. este cea a "legiunii romane uitată la numărătoare". amaraciunea de dupa weekend, Virgil? sigur e parodie?
De ce este atat de liniste pe Hermeneia?
well
Virgil -
well..., ia să vedem, cîte întrebări... 1, 2...3
deci, nu, weekendul a fost aşa şi aşa. california e somnoroasă. dar nu, de fapt textul tău m-a provocat. asta ca să nu spun mai mult.
în subtitlu am anulat încadrarea, nu? sau poate e mai bine să o pun la generală... deşi românii au inventat "băşcăliismul" sau hazul de necaz...
pe Hermeneia e linişte, sau atîta linişte, pentru că aşa ca mine sau ca tine, lumea preferă să moţăie. dar ştii cum e,... dacă ne-om trezi noi poate s-or trezi şi alţii. tu n-ai venit nici la Hermeneia live. aşa că...
multumesc
Virgil -
multumesc Cristina pentru trecere si citire.