Poeții au marcat ieșirea din iarnă. Expoziția de poezie a ”Serilor artgotice” a avut loc la pensiunea Elimheim din Cisnădioara. Deși a fost o zi închisă din punct de vedere meteorologic, autorii au deschis-o la culoare și-au petrecut o seară în compania propriilor lor poezii. S-a citit, s-a comentat, s-au mâncat covrigi și mere, nu neapărat în această ordine. S-au perindat în seară Serafim, Umărul de cenușă, șoapta precupiană, Fiara cea din fiară ori Fardad. S-a perceput ”Taxa pe viciu”, s-a chicotit la epigrame. Romeo Petrașciuc a citit pentru prima dată artgoticilor.
A apărut numărul 2 al revistei de literatură şi artă Algoritm Literar, publicaţie trimestrială din judeţul Hunedoara. Revista reuneşte un număr de peste 35 de autori ce semnează poezie, proză şi critică literară. Următorul număr al revistei va apărea la sfârşitul acestui an.
Nu este ușor să scrii despre Adrian Păunescu. Mai ales astăzi cînd Adrian Păunescu a trecut din această viață. Și a lăsat o urmă foarte amestecată în palma vremii.
Nu îmi este clar dacă lucrul acesta, urma aceasta, s-a întîmplat pentru că el ar fi fost un om mai încîlcit moral decît majoritatea dintre noi sau s-a datorat faptului că a fost o personalitate mult mai extrovertă și mai capabilă în ce privește exprimarea plastică decît majoritatea dintre noi. Nu îmi este clar nici dacă acest lucru este efectul traseului social-politic pe care și l-a ales în viață sau s-a datorat anumitor circumstanțe pe care nu le-a ales el.
Romanul "Copii de aruncat” este puternic ancorat în realitate. O realitate a unei Japonii contemporane altfel decât o cunoaștem, îmbibată de violență, droguri și personaje alienate. Doi copii abandonați în boxele de bagaje ale unei gări își croiesc împreună, încă de mici destinul, trecând printr-o acută criză de personalitate. O copilărie sub semnul autismului, o adopție parțial eșuată și drumurile lor se despart lăsând adânci urmele unei frustrări care naște, în mintea lor, setea de răzbunare, mai întâi pe mamele care i-au abandonat și, mai apoi, pe societatea indiferentă. Kiku și Hashi trec prin experiențe care, în loc să-i călească, le deschid perspective halucinante.
Comentarii aleatorii