Urlă sfinxul încuiat în trup
după femeia lui uitată afară;
Se întâmplă o ciudăţenie nejustificată: majoritatea poeţilor avangardei sunt bărbaţi. Nora Iuga desfidă statistica masculinităţii şi chiar ne explică din capul locului diferenţele bărbat-femeie în poemul "Vina nu e a mea":
Vina nu e mea
că nu pot să-i fac jocheului
un moştenitor
Mânjii noştrii stau înrămaţi în lună
şi n-au învăţat incă silabele
Ma-mă.
Un text-răspuns la tema propusă de Dilema veche, numărul 136 : "Ce vă place-/ nu vă place la România":
Subiectul propus e larg și destul de vag ca fiecare om să aibă n colțuri de care să-l descoase. Ca unul dintre romînii ce dau din colț în colț, și doar în această calitate, la douăzeci de ani și studentă, nu-mi plac multe.
Pentru că tot e sigur tovarășul Voronin de faptul că manifestațiile din Chișinău au fost provocate și orchestrate de România, o să-i mai dau și eu câteva dovezi, pe lângă cele pe care pretinde că le-ar avea, în sprijinul acestei obsesii care nu-l lasă să doarmă și să viseze rusește. Prima dovadă ar fi, iată, colaborarea de aproape nouă ani a mai multor autori basarabeni, în frunte cu dl Academician Mihai Cimpoi, diriguitor al obștei scriitoricești din Republica păstorită cu atâta vigilență de zisul tovarăș (pe care-l voi numi, în continuare, domn), la revista „Litere”. Apoi, în micuța (dar obraznica) publicație târgovișteană și-a făcut sălașul, de peste opt ani, subversiva rubrică „Poezia Acasă”, îngrijită de poetul Iulian Filip.
,,Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru,
Răsărit-a lumii lumina cunoștinței;
Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor
De la stea s-au învățat să se închine Ție,
Soarelui dreptății și să te cunoască pe Tine,
Răsăritul cel de sus; Doamne, mărire Ție!"
„ Dacă s-ar strădui, pisica mea ar picta mai bine !” . Vocea îi aparţine unui individ mic de statură, slăbuţ, îmbrăcat într-un costum negru, în care pare că înoată. Este Gabriel Bacovia. Briel, cum a fost alintat de părinţii săi, George şi Agatha Bacovia. Privesc din nou tabloul. Nu zic nimic.
Comentarii aleatorii