Nu știu de ce, atunci când mă gândesc la neamul meu, primul gând care îmi vine în minte e legat de o frază din „Noaptea de Sânziene” a lui Mircea Eliade. Acolo, personajul principal, Ștefan Viziru, îi predictează iubitei sale, Ileana, că va îmbătrâni departe de țară, înconjurată de nepoți care nu vor înțelege o boabă din limba românească.
Aristotel în concepțiile sale estetice, prezentate în tratatul „Despre retorică“, dar mai cu seamă în „Poetica“, refuză separarea sensibilului de inteligibil, detașându-se astfel de perspectivele esteticii platoniciene. „Poetica“ lui, prima sistematizare științifică de teorie filosofică a literaturii, descrie : deosebirile dintre arte, în ce privește mijloacele cu care acestea săvârșesc imitația, diversele feluri de poezie, după formele imitate și după modul cum realizează imitația, împărțind poezia in serioasă și hazlie.
Urlă sfinxul încuiat în trup
după femeia lui uitată afară;
Se întâmplă o ciudăţenie nejustificată: majoritatea poeţilor avangardei sunt bărbaţi. Nora Iuga desfidă statistica masculinităţii şi chiar ne explică din capul locului diferenţele bărbat-femeie în poemul "Vina nu e a mea":
Vina nu e mea
că nu pot să-i fac jocheului
un moştenitor
Mânjii noştrii stau înrămaţi în lună
şi n-au învăţat incă silabele
Ma-mă.
Mă grăbesc să scriu despre Aleksandar Stoicovici deoarece este un autor care va debuta în volum dintr-un moment în altul, nu mai este de mult timp doar un poet promiţător, ci a şi confirmat, deşi încă neoficial. A avut de curând o lectură în cadrul cenaclului "Pavel Dan" din Timişoara (27 ian. 2011), unde s-a bucurat de întâmpinări elogioase. Primul său volum este gata de tipar, dar autorul încă oscilează între edituri, care se pare că se bat pentru acesta. Sper doar ca aceste bătălii să-şi găsească "generalul" potrivit (adică dezinteresat), care să-l şi scoată la liman, pentru a nu întârzia un debut pe care îl aşteaptă cu siguranţă toţi cei care-i cunosc poezia lui Aleksandar.
„ Dacă s-ar strădui, pisica mea ar picta mai bine !” . Vocea îi aparţine unui individ mic de statură, slăbuţ, îmbrăcat într-un costum negru, în care pare că înoată. Este Gabriel Bacovia. Briel, cum a fost alintat de părinţii săi, George şi Agatha Bacovia. Privesc din nou tabloul. Nu zic nimic.
Comentarii aleatorii