Virtualia devine subiect fierbinte în fiecare început de iarnă și ne pune pe drumuri ca la un fel de Mecca a poeților virtualiști și ne...într-un pelerinaj la finele căruia poezia are doar de cîștigat. devine nu invizibilă ci invincible to everyone. mă bucur întrucît Alina Manole ține sus spiritul acestei instituții ieșene și cu un farmec inconfundabil măiastru duce sărbătoarea mereu la bun sfîrșit. anul acesta evenimentul s-a desfășurat într-un anticariat pentru că rimează cu poezia nouă...:) D-l Grumăzescu e o gazdă minunată, un bonom hîtru și pus pe glume. lume multă și totuși lipsesc destui din obișnuiții evenimentului. atmosfera e cozy, caldă și plăcută, prăjiturile, sucul și șampania la locul lor. spre deosebire de anii trecuți parcă mai sobră și mai altfel.
printre rânduri, sau despre cum se pune în valoare...
Nu sunt un specialist în manifeste literare. Cu atât mai puțin în comentarea lor. Dacă am citit, în devenirea mea, 10 asemenea inițiative, având un rictus, involuntaro-pesimist, care îmi exprima gândurile.
Marele prozator, poet și publicist ucrainean din România, bucovineanul Stepan Tkaciuc spunea că literatura ucraineană din România «… s-a născut în secolele trecute ale legendarei Bucovine, iar orașele Cernăuți, Suceava și Siret au fost rampele ei de lansare câtre inimile cititorilor ucraineni din toată lumea. («Cuvânt despre cuvântul ucrainean din România», «Antologia poeziei ucrainene din România», Editura «Mustang», București, 2000)
La sfârșitul lunii aprilie a apărut la cunoscuta casă de editură L’Harmattan « Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989 » de Magda Cârneci. Magda Cârneci este scriitor, eseist, doctor în Istoria Artei (EHEES - École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, 1997). Cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române până în 2001, lector de limba română la INALCO- Institut national des langues et civilisations orientales până în 2005, Magda Carneci este în prezent directoarea Institutului Cultural Român din Paris.
Nu știu de ce, atunci când mă gândesc la neamul meu, primul gând care îmi vine în minte e legat de o frază din „Noaptea de Sânziene” a lui Mircea Eliade. Acolo, personajul principal, Ștefan Viziru, îi predictează iubitei sale, Ileana, că va îmbătrâni departe de țară, înconjurată de nepoți care nu vor înțelege o boabă din limba românească.
Comentarii aleatorii