De curând a apărut numărul patru al revistei "Algoritm Literar". Aşa cum şi-a propus încă de la apariţie, revista promovează tineri scriitori, dar oferă un spaţiu publicistic generos şi unor scriitori consacraţi, din ţară şi diaspora. Eugen Simion este prezent cu un articol critic despre scriitorul Georges Simenon, iar în editorial Silviu Guga încearcă să elucideze problematica notorietăţii unui scriitor, evocând o vreme în care l-a cunoscut pe scriitorul Romul Munteanu, care s-a născut într-o familie modestă din Călanul Mic.
A apărut numărul 3 al revistei de literatură şi artă Algoritm Literar. Revista reuneşte un număr de peste 35 de autori ce semnează poezie, proză şi critică literară.
Lăsând cu success în urmă “Expoziţia de poezie”, miercuri, 26 ianuarie 2010, Serile Artgotice şi-au lansat noua formulă: „Arte în dialog”. În acelaşi loc, Atrium Classic Cafe, dar de data aceasta în sala cu pianul, nou oficializata Asociaţia Artgothica Sibiu i-a avut ca invitaţi pe dl. Ioan Radu Văcărescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România filiala Sibiu şi pe tânărul artist plastic Andrei Pandea-Antonescu din Bistriţa.
În urmă cu mai bine de o sută opt ani, I. L. Caragiale, ploieșteano-dâmbovițeanul care ne-a surprins cel mai bine năravurile, făcându-le nemuritoare, adică etern sesizabile, tipărea în „Universul” o schiță al cărei umor se baza pe încurcătura de nume și al cărei tragism – pe sesizarea tăioasă a unei situațiuni care încă viază. Și care s-ar putea rezuma prin zicerea întoarsă „omul nepotrivit la locul nepotrivit”. Sau viceversa. „Triumful talentului”, căci despre aceasta e vorba, îi are în centru pe doi elevi dintr-o școală de provincie, care poartă nume vrednice de a ne pune mintea pe moațe: Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Niță, copil orfan, nu tocmai deștept și cam lenevior, are o calitate care l-ar putea ajuta să-și croiască un drum în viață: posedă o admirabilă caligrafie.
PATRIA: milițienii care-ți bagă lanterna în ochi, invitându-te să-i urmezi, comportându-se astfel dintr-un simplu și uman exces de zel. După ce ai părăsit compartimentul în care toți oamenii urau regimul, au stins lumina, a făcut fiecare pe adormitul. Știai sigur că în sinea lor se gândesc la cuvintele tale: abia când te-au ridicat și-au dat seama că erai sincer (lașitatea, obligația restaurantelor de-a închide la ora 22.00).
Comentarii aleatorii