7-24 noiembrie 2006, Institutul Cultural Roman din Paris
Motto: Rien n’obscurcira la beauté du monde
ILARIE VORONCA (Edouard Marcus)
(31 decembrie 1903 Braila-5 aprilie 1946, Paris)
In data de 7 noiembrie a.c., Institutul Cultural Român din Paris a invitat publicul la vernisajul expoziției de artă conceptuală, realizată de artistul francez Didier Lemaire.
Poeții au marcat ieșirea din iarnă. Expoziția de poezie a ”Serilor artgotice” a avut loc la pensiunea Elimheim din Cisnădioara. Deși a fost o zi închisă din punct de vedere meteorologic, autorii au deschis-o la culoare și-au petrecut o seară în compania propriilor lor poezii. S-a citit, s-a comentat, s-au mâncat covrigi și mere, nu neapărat în această ordine. S-au perindat în seară Serafim, Umărul de cenușă, șoapta precupiană, Fiara cea din fiară ori Fardad. S-a perceput ”Taxa pe viciu”, s-a chicotit la epigrame. Romeo Petrașciuc a citit pentru prima dată artgoticilor.
Romanul "Copii de aruncat” este puternic ancorat în realitate. O realitate a unei Japonii contemporane altfel decât o cunoaștem, îmbibată de violență, droguri și personaje alienate. Doi copii abandonați în boxele de bagaje ale unei gări își croiesc împreună, încă de mici destinul, trecând printr-o acută criză de personalitate. O copilărie sub semnul autismului, o adopție parțial eșuată și drumurile lor se despart lăsând adânci urmele unei frustrări care naște, în mintea lor, setea de răzbunare, mai întâi pe mamele care i-au abandonat și, mai apoi, pe societatea indiferentă. Kiku și Hashi trec prin experiențe care, în loc să-i călească, le deschid perspective halucinante.
"Cam așa se întâmplă
Când îti cântă greierii în tâmplă.."
Sesto Pals
Desen de Victor Brauner
Între 1930-1933 apare la București revista Alge (11 numere publicate în total ) depășind în timp importanta revistă de avangardă "Unu" a cărei apariție a fost sistată de Sașa Pană în 1932.
Din Craiova, primesc, negreşit, prin e-mail, în format pdf, CONSTELAŢII DIAMANTINE, „revistă de cultură universală (SIC!) editată sub egida Ligii Scriitorilor Români”. * Cum e turcul, şi pistolul sau, mai exact, cum e Liga, şi revista! De un bombasticism fără limite, sporit, în ultimul număr – 8 (12), August 2011 – de împrejurarea că publicaţia împlineşte un an de apariţie. * Dacă e aniversare, sunt obligatorii şi articolele corespunzătoare, eventual, de bilanţ. * Iată ce zice (just, în principiu, dincolo de patetismul retoric), doamna Doina Drăguţ, redactor-şef: ” Revista CONSTELAŢII DIAMANTINE, în scurtul ei parcurs, de un an, a încercat să se axeze pe cultul valorii, să depăşească graniţele naţionalismului, având o deschidere spre universalitate, spre nemărginire.
Comentarii aleatorii