în atelierul fără nume
al pictorului orb
a venit seara
brusc
pisicile au început să cadă în stoluri
pe acoperiș
era semn bun
pentru vînătoarea de stafii
dezorientate
în lumina difuză
a apusului
am zîmbit abulic
dragostea îmi dădea tîrcoale
o febră letargică
se furișa în oase
iar eu o ignoram
din vol "Contre-jour"/ du recueil "Contre-jour"
Aproape de lume
Din departele cenușiu,
cerul invadează râul,
se insinuează în freamătul vegetal, pulsatil;
furnici, luciole mijesc prin rădăcinișul
ierburilor - gângănii curioase, flămânde;
libelulele
zvâcnesc în lucirile dimineții sfinte
reflectate,
din apă.
Prin verdele tulbure de octombrie
tufănica scoate un ochi galben,
minuscul, mirat peste poate.
Suntem aproape de lume.
nu-i nevoie să mă iubești în seara aceasta
mai bine hai să ieșim din noi pentru câteva ore
ca niște șerpi
să ne lăsăm pielea momeală pentru
căldura iubirii dulcege
acum
ce spui de-un cherry garcia
cu nuci și gummy bears
(pentru toți copiii pe care nu îi vom face când se vor termina toate astea)
să ne atârne picioarele pe marginea zidului
Le soir, sur la colline, le buccin se lamente,
Les troupeaux remontent, les étoiles brillent par la sente,
Les eaux sanglotent, prenant clairement leur source aux puits ;
Sous un acacia, tu es là qui m’attends, chérie.
La lune traverse le ciel, sacro-sainte et notoire,
Tes grands yeux ont l’air de scruter les feuilles bien rares,
Comentarii aleatorii