uneori munții din care se nasc zidurile
visează respirația femeilor
tinerețea se impregnează în piatră lăsând-o grea
devine târziu lespede pe somnul fluturilor
uneori zidurile din care se naște murirea
se închid peste vise gestante
tu rămâi pradă de bună voie și nesilit de nimeni
legat neputincios de lanțul abdicării umbrelor
îmi beau yerba maté încet
tu doar
culori de tablou
în rame groase
mirosuri de piele și fum
călărim un pampas bicefal
mîna ta
răsfiră nesomn
părul meu aspru
și negru
tu doar
curele de bici
în pieile taurilor
șoldul tău
arcuire dulceagă
între două sorbituri
de mate
tu doar
aștepți următorul tango
încordat
Comentarii aleatorii