din volumul "Contre-jour"/du recueil " Contre - jour"
Dimineață
au început deasupra zgomotele mașinilor
amestecate cu vocile umane într-o țesătură
sonoră, pubescentă.
Blocurile respiră greu, îmbătrânite, muabil
Miriapod se târăște orașul spre viață,
...mirosul de lapte crud sub cisternă
trotuarele umede.
Cad frunze greoaie care mai ascund un pic de lumină
înfiorând ca pe o blană de animal pământul.
O femeie cu pași lungăreți,
viaţa mea sfârşeşte aici / într-o seară de duminică
după ce crucea şi globul de pe catapeteasmă s-au răcit
niciodată nu am simţit mai multă nedurere neiubire neteamă
e asfaltul gol şi sec pentru tălpile mele/ cutia de rezonanţă nu mai are ecou
păşesc asimetric/ am sufletul otova/ nu am nimic mai bun de făcut
my skin is the end
of my black flowing blood,
I hear only farm birds
diminish my war,
in sorrow of down
we will have but the glow
of raven, disturbing
one sky, and below
your nights full of toys
such as pin, sharpen dreams,
nobody can feel they
Comentarii aleatorii