I’m sipping my maté slowly
it’s late
a piano flavor
under my palate
seduction
into the drizzle
I shrug my shoulders
feel cold
though grin
as not longing for you
as you would never come
through the same
misty corners
of the night

every hour rolling
without purpose
back
and forth
like wooden blocks
soon there will be
nothing more
to be said
a strange apathy
like an old fragrance
over us

you are the same
every night
the pale color
of your hands
slow unimportant moves
I’d like to fall asleep
free from noises
to dream
simple dreams

we are just a disguise
for the passing of time
trying hard to find
a significant exile
for these purposeless hours
wooden blocks
rolling
between two shadows
kept alive
by the same insomnia
so blue
into the morning

îmi beau yerba maté încet
deși e tîrziu
un gust de pian
în cerul gurii
mă îmbie în picături
de ploaie
a frig îmi strîng umerii
zîmbesc
de parcă nu te-aș aștepta
de parcă nu ai veni
prin aceleași
umede unghere
ale nopților

orele se rostogolesc
inutil
înainte și înapoi
ca un joc de cuburi
încă puțin
și nu vom mai avea
prea multe
să ne spunem
se așează
între noi
un fel de blazare
ca un parfum demodat

ai același fel de a fi
al atîtor nopți
culoarea galbenă
a mîinilor tale
banale
întîrziate în neesențial
aș vrea să adorm
eliberat de sunete
să visez
orice
la modul simplu

sîntem un fel de mască
a timpului comun
căutînd zadarnic
o rătăcire semnificativă
pentru orele așezate în plus
cuburi rostogolite
între două umbre
abia resuscitate
spre dimineață
de aceeași
insomnie
inutil
de
albastră