Ziua giocondului

imaginea utilizatorului Marquise de Sade

stăteam degeaba la panoul de comandă
cum altfel
nu înțelegeam ce caut în filmul ăsta
toate monitoarele afișau o linie continuă
îmi țiuia ceva în cap de la drăciile alea
dădeam în butoane doar doar s-o schimba ceva

nu știu cum îmi aminteam dintr-o dată
tot felul de nimicuri
cum ar fi visul nostru de a merge într-o zi
în Antarctica unde am fi pus steag o batistă
albă de mătase o păstram special
nu se mai face acum
și atunci mi-am dat seama că trebuie să caut
să văd dacă o mai am

aveam așa o stare de neliniște îmi ziceam
vezi
vezi cum uiți lucrurile cele mai importante
când monitoarele s-au holbat la mine alb
Antarctica!
erai prins într-un bloc de gheață și
păreai fericit așa că m-am gândit
că ai avut o moarte frumoasă

aveai zâmbetul ăla
după sex
și mi s-a făcut ciudă pe tine
desigur pentru norocul tău
vei fi peste vreme un exemplar perfect al speciei
niște supraoameni vor studia pe tine
anatomia omului din epoca de degeaba

dar nu vor înțelege niciodată de ce zâmbești

Comentarii

ce să faci cu imaginația

iată un text care deși nu prea a reușit prea mult poetic a reușit totuși să mă facă să mă hotărăsc să mă gîndesc de acum de două ori înainte să mai zîmbesc

bănuiesc

bănuiesc că poate fi privită ca o performanță. sau ca o redundanță, în anumite circumstanțe