toamna când ciorile vin înapoi acasă mă așez
cu o ceașcă de cafea să-mi privesc caietele
pe care le-am lăsat la îngălbenit pentru că n-am știut ce să le scriu
celor care au rămas doar cu o demnitate strivită
Dumnezeu se află într-un pahar cu vin la sfârșit de octombrie
cu cât îl privești mai mult cu atât te întrebi mai tare dacă-I acolo
ți se mai înroșesc ochii dar n-ai unde să te duci
pentru toată lumea există un raft special unde să-și pună papucii
dar se pare că numai tu ai rămas pe afară
uneori le mai spun deținuților că Dumnezeu a hotărât să le dea un raft
Poezie:
Comentarii
imi plac textele fara
Virgil -
imi plac textele fara pretentie scrise cu detasare si cu gindul la detinuti. remarcabil versul "Dumnezeu se află într-un pahar cu vin la sfârșit de octombrie". unvers pentru care invidiez autorul
Empatie.
Maria - Doina -
M-a atras titlul, că tot am ceva în ultimul timp cu scrisorile. Iar septembrie e luna în care tristeţile şi bucuriile se rotesc într-o ameţeală continuă.
Şi ce am găsit după titlu m-a pus pe gânduri ( e un compliment ). Cuvinte precum ciorile, paharul, vinul, foile îngălbenite, rafturi, papuci, deţinuţi devin simboluri realizând un fel de schelet pe care se aşază un voal fin de simţăminte oarecum triste, un fel de dezamăgire, de neputinţă.
Prezenţa lui Dumnezeu într-un pahar de vin la final de octombrie poate fi şi ironie, şi amăgire, şi dezamăgire. Aici face atingere cu un concept care îmi place mult: Dumnezeu nu trebuie să rămână închis în biserică, ci trebuie luat şi dus la ,,deţinuţii" lumii.
Versul ,,ţi se mai înroşesc ochii dar n-ai unde să te duci" pare să fie pivotul poemului alături de ,,dar se pare că numai tu ai rămas pe afară".
Apreciez firescul discursului liric!
Şi, da, am rămas şi eu privind îndelung la ,,paharul cu vin"...
Raluca, cu totii cred ca avem
Madalina Cauneac -
Raluca, cu totii cred ca avem anumite perioade pe care oricat am vrea, nu le putem da de tot la gunoi, iar vremurile alea au fost chiar frumoase in sinea lor.
Virgil, nu pot spune decat ca ma bucur ca ma invidiezi:), nci n-am sperat vreodata la o asemenea lauda.
Mariana, mereu ai fost o comentatoare foarte sensibila, ceea ce te-a ajutat sa percepi in adancime sensurile poemelor. Iti multumesc si de data asta pentru atentia ta!
- aproape natural -
a.a.a. -
Un text matur. Ai ştiut unde să pui punct.
Aş scoate "acele" - "să-mi privesc toate acele caiete" --> "să-mi privesc toate caietele".
Acesta este tipul de text
Cristina Moldoveanu -
Acesta este tipul de text care îmi deschide ochii, urechile, toate simţurile şi raţiunea. Este un discurs liric firesc, cum au spus şi ceilalţi comentatori înaintea mea, îmi place modul în care este punctat, simplitatea şi semnificaţiile cuprinse în el. Versurile de la început de strofe sunt remarcabile, o deschidere largă către celelalte, un fel de tehnică a contrapunctului - suprapunere frumoasă a mai multor planuri în aceeaşi structură.
Adrian, am taiat "acelea",
Madalina Cauneac -
Adrian, am taiat "acelea", drept, era redundant, dar am putut vedea chestia asta abia azi. Totusi, de ce aproape natural? Sper ca nu e ca la sucurile naturale unde 5% e fruct si restul sirop:)
Cristina, bine ai venit sub textul meu. Ma bucura ca te-a miscat atat de tare. Iti multumesc pentru ganduri si te mai astept.
!
Sancho Panza -
frumos poem, într-adevăr! aș spune că de data asta te-ai cenzurat bine în prima strogă, și ai „răbufnit” spectaculos în cea de a doua.
felicitări!
...
Madalina Cauneac -
Multumesc Adriana!
parere.
batori -
explicatia din ultimul vers, strofa a 2-ua, mi se pare inutila. l-as taia fara regret. finalul, in care se hotaraste chestiunea cu raftul si cu Dumnezeu, mi se pare aiuristic si, desi, vrei sa faci trimitere la raftul din strofa a 2-ua, nu reusesti decat sa folosesti un efect de scena bombastic. textul mi se pare fortat, cautat.
over the hills and far away
Madalina Cauneac -
Silvia, mereu am fost dramatica din fire, de ce ar lipsi din poemele mele efectul de scena, bombastic au ba, fortat sau nu, etc sau etc?! :)
imi place modul frust in care
aquamarine -
imi place modul frust in care ai spus ce aveai pe suflet. si mie mi se pare ca e aplicată o reteta aici, dar rezultatul are claritate iar finalul trebuie sa spuna ceva si nu cred ca poate lipsi. cred ca e un poem simplu si plăcut. totusi, stiu ca la prima citire mi s-a parut ciudat ca ciorile să se intoarcă acasă toamna. ele pleaca dimineata si vin seara. cel putin asa e pe la mine.
De obcei cand ma apuc de
Madalina Cauneac -
De obcei cand ma apuc de scris, nu gandesc foarte mult ce cuvant ar trebui sa vina unde, ca poemul sa aiba o anumita forma. Scriu pentru ca trebuie sa ma eliberez de o emotie si atat, se poate sa arate ca fiind putin prefabricat, nu zic nu, dar la mine n-au mers niciodata retetele.:) Cat despre ciori, stiu ca nu-s ca pasarile calatoare care pleaca toamna si vin primavara, insa toamna ciorile par a fi mai multe.