î n c e t f o a r t e î n c e t
întindea o masă lungă cu picioare foarte înalte
pe un câmp
moștenit de femeia aceea cu toți ai ei duși
pe mare
punea la un capăt un sfeșnic
cu multe brațe aprinse
ca o tufă de măceș în flăcări
când ea ne-a strigat cu un lucet sticlos
haideți la masă copii
noi am început să ne cățărăm spre tăblie
pe nesfârșitele picioare
înfometați unii cu ochii deschiși
urcam în grabă de-a valma
călcam pe umărul celuilalt
pe capetele lor de suflete ne agățam
să ajungem mai sus cât mai sus
la festin
pe masă
iar masa pe câmp moștenit parcelat
femeia aceea plecase în port
când noi adulmecam bucatele
platouri întregi cu trufandale
salate trufe verze fructe de mare
o vedem cu o torță în dană
și mâna streașină la ochi
cum ne privea fierbinte fierbinte
ca o mamă pruncul de la sân
noi gânguream înfulecam ne lăfăiam
îi făceam semne prin aburi și nori de mirodenii
manevram prealungi tacâmuri de oase
unii cu ochii inchiși
atunci a început să plouă mărunt
tu ai deschis cu unghia ta de ciclop o scoică de sticlă
ți-ai pus o cochilie deasupra capului
te-ai așezat într-alta și ai pornit spre țărm vâslind
î n c e t f o a r t e î n c e t
lui Mat
Comentarii
lucian -
un poem plin de sentimentalism.
lucian -
prima si ultima strofa par a face parte dintr-un alt poem.
Sapphire -
Ioana, foarte bine prinsă ideea, fără ostentație și nedând aproape nimic cititorului în plus pentru a-l ajuta. Doar titul ne spune adevărata poveste, și încă și aici trimițându-ne mai întâi pe cărări greșite. Nici nu știu ce altceva aș mai spune, pentru a nu strica echilibrul acesta fragil între moarte și viață, între festinul celor niciodată duși definitiv și pomana-ofranda celor care îi așteaptă. Se rupe ritmul la "pruncul de la sân", probabil ai vrut să eviți expresia în forma ei cea mai întâlnită, dar se duce ăuțin din atmosferă, m-ai făcut să mă opresc să-mi dau seama what's wrong... Cred că poți să îndrăznești să spui "pruncul din sân"... Cu admirație, Bianca
solomon -
lucian, se poate sa fie adevarat ce zici tu. nu am inteles, insa, daca este de bine sau de rau. astept o lamurire. bianca, ma bucura ca ai prins esenta poemului dar, mai ales, ma bucur ca ti-a placut acest "reportaj" in versuri. in legatura cu ruperea ritmului de la acel vers o sa ma gandesc sa schimb ceva acolo, pentru acuratete. va multumesc ca ma cititi si imi lasati semn.
bobadil -
Cred că Mat ar agrea acest poem... iată cum Ioana știe să balanseze cu grație și apoi să iasă nevătămată dintr-o bătălie care, anytime my friend, se duce pe viață și pe moarte. Însă până una alta poemul mi-a plăcut mie și asta pentrucă aici Ioana simplifică și sintetizează nemaipunând accentul pe teatral, aici se trăiește pe întreaga durată a lecturii. Pe undeva simt niște influențe, dar e de bine, marinarii, fata, plecarea... beh! Nu dau explicații dar poate voi reveni Bobadil
solomon -
andu, acum am vazut comentariul. multumesc din suflet. ma bucur ca ai venit aici. bine ai venit!