imaginea utilizatorului Ardagast

Amira găsi cutia unde păstra frunzele de ceai; prefera să le zdrobească în mâinile ce împrumutaseră puțin din rotunjimea trupului. Deschizând capacul, simți vechi senzații.

imaginea utilizatorului Virgil

Întotdeauna am disprețuit vulnerabilitatea noastră față de climă și anotimp. Am vrut să cred că totul între noi, mai ales exploziile intime, erau independente de context. În special de contextul fizic. Am privit ca pe un primitivism povestea aceea cu nimfe și fauni. Poate eram naiv.

Spor la treabă, gușterule! Nu mai pierde timpul cu tot felul de bazaconii și treci la împins bușteni la deal. Sau la strecurat nisipul din curte.

 - Ce-ți place să faci? 
 - Ce-mi place să fac?
 - Citește ceva vesel sau uită-te la o comedie! 
 - O să citesc ceva vesel sau mă voi uita la o comedie.
 - Nu te doare nimic, de ce te complaci să-ți plângi de milă?

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Sixtus

 pasărea tangentă cerului de marmură
îmi cade în palmă în staţia lui 41
umbra ta rămasă acasă
alăptând copilul nostru
neconceput

Îi rămân îndatorat Luminiţei Suse pentru varianta în engleză care urmează.

imaginea utilizatorului elena istrati

Nu mă mai trage în Rai
braţele tale vor obosi deşarte,
palmele -ţi vor plânge mirosind a trandafiri
însângerate de buruiana care sunt eu.
Numai vârful degetelor  va lumina până la Cer
sărutate de gândul meu nestatornic ca valul

imaginea utilizatorului Virgil
,

uneori drumul devine la fel de singur ca mine
îl rup de început îl rup de sfîrșit
merg fără să-l calc
merg afundat în el ca într-un tranșeu de oameni și zile
merg singur
la capătul lui nu e nimeni
doar o perfectă golire de univers printre degete

imaginea utilizatorului Virgil

senzația aceea
de după-amiază stătută călduță
coclită
ca o boală neterminată
neîmplinită
plutind
onctuos și letargic
cînd auzi pașii morții trecînd
pîș pîș
în plină zi de vineri
lăsînd
în urmă iz de penicilină
încinsă

viaţa mea
o hârtie de pergament
tot ce am scris
transpare
străluceşte
nu se pătează
poţi trece în ţinutul meu
ca printr-o oglindă
eu sunt ceea ce vezi
uneori
o masă de sticlă pe care vântul
din direcţia ta
presară nisip

Link-uri recomandate