imaginea utilizatorului Sixtus

Notă : textul a fost publicat în Dilema Veche
 

Mic jurnal (de) la bord. Am ceva. Câteva. Zeci. Fără picior. Pahare. Hic. Zic. Ce? Sau nu. Cum? De unde? Ei, na. Ți se pare. N-ajung. La masă. E distantă. Da, masa. E rece. Eu vreau să intru. În vorbă. Cu ea. Și ea? Hic. Nimic. Tace. Stă și tace. Da` măcar ea are. Picioare.

imaginea utilizatorului Virgil
,

Cînd am fost astăzi în piață, m-am oprit în fața tarabei vînzătorilor de pește. Căutam rockfish. L-am găsit. Dar mirosea. Puțin mai mult decît eram dispus să accept. Știam că are carne albă de răpitor. Mult mai bună decît obișnuita carne a somonului sau decît cea albă a bibanului de mare.

Rezemat în furca gândului, Gheorghe aştepta un semn al ţarinei. Era la Răpciune şi bărbatul strângea plugul de coarne, fierul însufleţindu-se de arsura mâinilor lui. Murmura rugăciunea de binecuvântare a plugului Aşa cum o învăţase de la ăl bătrân. Îmbătrânise şi Gheorghe. Odată cu ţarina sa.

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Mariana - Doina

luna tremurând –
buchetul de mireasă
aruncat spre râu

imaginea utilizatorului a.a.a.

Un strâmb s-a luat c-o strâmbă. 

Și totul a fost bine și binele a fost lumină, și lumina n-am fost eu.

Și viermii ciuguleau fluturi din oasele tatălui ce va urma să vie.

vreau să respir
așa după cum și laurul este trimis către lumina aia
portocalie de pe fruntea celui ce
plânge

îmi voi găsi o femeie origami 
cu rochie croită pe bie
și dacă într-o zi o să mă satur de ea
cu palmele  pînă la ultima cută
o voi netezi în cea mai fină hîrtie
doar ca să scriu așa ca un moft
cu fondante unei doamne în malacof

imaginea utilizatorului Trinity

ușile salonului se închid 
în aburul moale al lumânărilor 
dantela zvâcnește peste glezne în ritmul
unui evantai din lavandă 
aerul curge deasupra femeilor
ce râd dându-și capul pe spate

Good evening!

Link-uri recomandate