,

Anticariatul mă aştepta, parcă, să îi descopăr eleganţa. Dacă cineva mi-ar fi cerut să îi asociez un cuvânt, acela ar fi fost bijuterie.

Cel mai bine mă simt afară. Nu neapărat în natură. Poate fi și la teatru. Într-o cameră de hotel. La coadă la impozite. În magazinul de la capătul străzii. În sala de așteptare din gara sordidă. În garsoniera iubitei. În crâșma cu aere de restaurant. Chiar și pe treptele Tribunalului. Nu acasă.

imaginea utilizatorului Virgil

A - Ți-am spus că trebuia să gîndești ca la șah. Cu cinci mutări înainte.
B - Da? Și cum aș fi putut face asta?

Spor la treabă, gușterule! Nu mai pierde timpul cu tot felul de bazaconii și treci la împins bușteni la deal. Sau la strecurat nisipul din curte.

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Sixtus

Să baţi în miezul nopţii în speranţa că
se va deschide
Să fii pe Cale fără să şti
Să vezi cum explodează în tine lumina
Cum niciodată n-ai înţeles
cât de identic eşti
cu tine însuţi
 

 mulțumită de singurătatea mea îmi plimb
liniștită zilele în căruciorul de butelie
ca o plecare în largul cerului cu legile
mele gravitaționale cu tot

imaginea utilizatorului sebi
, , ,

Prin parcuri scrijelit câte un cer
Gust de miere fiartă în dunga după-amiezii
Spre tine cu gesturi rupte
Dintr-o duminică în alta

Tot templul într-un bazar cardinal
Din care ispitit să cumpăr
Oasele mele lângă oasele tale
Niciun secol nicio nostalgie

degeaba
mă rup în două
colivia mea e un sac de carne sânge fierbinte şi oase
care se înfăşoară ca un abur
pe aerul rece din câmp
unde zăpezile nu-s unde florile mele-s frumoase
şi veştejite la tâmp-

Cheamă-mă în așa fel încît să nu îți pot răspunde,
cheamă-mă să mă întorc și să am motive că nu pot să vin
în lumea voastră, a păsărilor, în care zburasem copiliță odată.
Ecce avis prietene.
Mi-e atît de dor de tine, cel care în mod inuman iubea

Link-uri recomandate