imaginea utilizatorului Sixtus

Pasăre de pradă. Aripi imens deschise. Zbor planat. În cercuri mari. Alungite. Elipsă. Ochii. Două focare. Deşert. Ce se desenează singur jos. Marcând perimetrul. Ce conţine…. . Furnicar în deşertul dinamic. Acolo trebuie să fie. Cercurile se micşorează. Focarele s-au unit.

imaginea utilizatorului Sixtus

X , pe internet,  întreabă : Ce-i «Identitatea» ?

Numele meu adevărat nu este Eli. La fel cum nici pe femeia, care a trecut şi mai trece încă, asemeni unui fier înroşit în foc, prin viaţa mea, nu o chema Elle.

imaginea utilizatorului Sixtus

Notă: promisiunea din textul anterior este deocamdată amânată până după 20 septembrie a. c.  Până atunci, vă propun acest text.
 
Un mapamond interactiv
o populaţie într-o migrare din ce în ce mai accelerată/ dezorientată
Era diasporei

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

,

tuturor celor din Pietrari

Pietrari e satul meu natal
sunt pomii noștri de pe deal

Pietrarii e Lazul lui Stoian
și sărbătorile de peste an

Pietrari înseamnă pe Cornet
și versurile de poet

Pietrari sunt oamenii pe cale
pădurile din Valea Mare

imaginea utilizatorului Ani

întâlniri
 nu sub clar de lună
 întâlniri
 printre paturi de spitale
 printre branule
  și sticle cu docetaxel
 
fugărită 
 de griji temeri scrâșnete
 de dorul de țară
 de înstrăinate suflete
 s-a oprit când casa-i  ridicată

imaginea utilizatorului bobadil

el se născuse cu două mâini stângi

dimineaţa strângea lucerna
şi privea la cei doi sori
care răsăreau şi urcau unul după celălalt pe cer

mai târziu se odihnea preţ de un ceas
între cele două ore 12 ale amiezilor sale
apoi relua lucrul

ar vrea să o ducă la marginea lumii unde
respirația e doar o metaforă
zâmbetul ei indubitabil ar eclipsa vastitatea luminii
un semiton mai jos ar putea cădea în cel mai frumos
cântec

În vremea mea mi-am privit și eu mîinile și am înțeles:
semăn cu mama.
Din încheieturi mi se scurge viața și prin vîrful degetelor se întoarce în sine,
în funcție de anotimp. Jonglez cu viața, o dau și o primesc.

Link-uri recomandate