, , , , ,

Era noapte, era iarnă şi mă dureau cumplit picioarele. Mă balansam de pe unul pe celălalt, într-un ritm egal şi monoton. Aşa reuşeam să scap de durere, doar pentru scurte momente, atunci când atenţia mi se concentra asupra muşchilor ce executau respectiva mişcare. Durerea era ascuţită.

Mereu acelaşi vis: mergeam pe o pajişte plină de flori, îmbrăcată în pijama. Călcam prin iarba înaltă şi moale. În depărtare se zăreau câteva dealuri înconjurate de copaci, iar pe cer alunecau grupuri de nori zdrenţuiţi. Se făcea dimineaţă.

imaginea utilizatorului Virgil

A - Ți-am spus că trebuia să gîndești ca la șah. Cu cinci mutări înainte.
B - Da? Și cum aș fi putut face asta?

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Trinity
Alt

the world is at my feet
people are stones
houses, shops and government buildings
are shells
when I move
they crawl sideways
like crabs
I am a quiet big bang on a purple blanket
the sun chases me over the sea
and I like it

imaginea utilizatorului bobadil

sunt doar mersul meu călare
prin zâmbetul din gură
ca printr-un arhipelag devastat
de cutremure
rămas fără dantură
unde râșii trăiesc liberi
iar iepurii iubesc
fără niciun strop
de ură
 

, , ,

în groapa comună de la marginea cartierelor
acolo o să fim și noi dacă nu alegem între timp incinerarea. sau tandrețea.
micile semne lăsate pe piele de
lame / cuțite / strălucirea perfidă a soarelui.

imaginea utilizatorului elena katamira

azi nimeni nu face dragoste 
azi nimeni nu se întoarce viu de la război 
un duh de tristețe 
veche cât urmele lui dumnezeu în oameni 
ne bântuie magnetismul

imaginea utilizatorului Sixtus

Îmi place jocul
cu trenuleţele
filosofia
poezia
dumnezeu
tăcând tăcerea renunţă
la dogme
e dogmă
întind o mână
în întuneric
ea mă arată

nu mă mai văd
 
 

Link-uri recomandate