imaginea utilizatorului Sixtus

La doctor T,  specialistă  în angiografie, am ajuns printr-o recomandare. Pentru nişte probleme cardiace  extrem de serioase al unei fiinţe dragi mie. Încă de la început am fost şocat.

Numele meu adevărat nu este Eli. La fel cum nici pe femeia, care a trecut şi mai trece încă, asemeni unui fier înroşit în foc, prin viaţa mea, nu o chema Elle.

imaginea utilizatorului Sixtus

Plăteşte cu o bancnotă mare. Face taximetristului semn că nu vrea restul. Coboară şi lăsă portiera întredeschisă. Şoferul vrea s-o închidă. Îl roagă  să aştepte.

imaginea utilizatorului Virgil

E iarnă acum. În sudul Californiei iarna este un fel de primăvară. Recunosc, este greu să îmi mai imaginez ce înseamnă iarnă în România. Cu toate acestea, uneori mă cuprind amintirile.

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului Sixtus

Deasupra capului tău, femeie, se zărea
sufletul unui copil
chircit
ori n-ar fi fost
să fie
conceput
ori născut

şi a fost conceput şi născut.

Într-o zi, într-o cârciumă
cineva zice:
lumea asta-i perfectă.

nu-mi spune 
te rog nu-mi spune că te-am uitat 
pe banca de lângă izvorul numărul șapte 
picăturile sapă în lemnul vechi 
ca o absență la margine de gând 

imaginea utilizatorului a.a.a.

În cer arlechinii împrăştie fum
şi toamna prin ţipăt de corb aiurează,
un vatman tuşeşte albastru şi scrum,
un vis deraiază.

imaginea utilizatorului sebi
,

n-am dat mai nimic pentru sufletul tău
poate că ai trăit de atunci
din gânduri ca dintr-o tămâie care nu s-a aprins
niciodată
poate sufletul tău a rămas în așteptare
ca un tăciune peste care suflul meu
n-a apucat să treacă

 
ştiam că e toamnă
după cum
se săpaseră în marmura crucii
stoluri de păsări
căci altfel
nimic nu mai era
cum fusese odată
 
doar bruma încărunţea încă
părul despletit al ierbii
 
iar
ţie
suflete

Link-uri recomandate