imaginea utilizatorului Sixtus

La doctor T,  specialistă  în angiografie, am ajuns printr-o recomandare. Pentru nişte probleme cardiace  extrem de serioase al unei fiinţe dragi mie. Încă de la început am fost şocat.

Mălin prinsese deja în brațe trupul acela lung și subțire, aproape alb de frică, ce i se încolăcise de gât, spuse câteva cuvinte de mulţumire celor care se buluciseră în jurul Eleonorei, explicând că Eleonora va rămâne, desigur, cu el.

Cum aș putea uita sfîșierea din muzica lui Enescu pe care am ascultat-o de Anul Nou, în timp ce priveam pe fereastră același peisaj întipărit în sufletul meu în fragedă copilărie?

imaginea utilizatorului Ardagast

Amira găsi cutia unde păstra frunzele de ceai; prefera să le zdrobească în mâinile ce împrumutaseră puțin din rotunjimea trupului. Deschizând capacul, simți vechi senzații.

Editorial

Acum unsprezece ani începeam hermeneia. Probabil nu multă lume mai este pe aici care să își amintească. A fost unul dintre primele site-uri de creație literară și mai ales poetică românești pe internet. Anii au trecut și cei curioși pot revedea pe veche.hermeneia.com diferite momente din viața acestui site. Pot citi sau reciti din miile de texte și zecile de mii de comentarii. Vreau să mă folosesc de acest prilej să mulțumesc tuturor celor care au participat, au dat o mînă de ajutor sau poate chiar mai mult, editorilor și tuturor celor care au fost entuziasmați de aceasta idee măcar puțin la un moment dat în timpul acestor unsprezece ani. Chiar dacă inițial l-am vrut doar ca un spațiu personal el a evoluat și a găzduit pe mulți. Între timp internetul a evoluat, așa cum era de așteptat. A devenit dintr-un spațiu revoluționar-romantic un spațiu mult îmbibat de comercial, senzorialitate și cinism. Au apărut tehnologii noi și noi metode.

imaginea utilizatorului elena istrati

agresivitate spui tu
cea care ale cărei buze roşii se răsfrâng peste răceala cuvintelor
sânge şi zăpadă
ieri ai renunţat prima oară la a mă privi pieziş
ca o regină satisfăcută că pajul care îi scoate ciorapii
o venerează pentru sângele ei azuriu

... dar mai stai, gând năvalnic,
mai dă-mi clipă de odihnă!
Uite..., păsări toate,
rănite-şi atârnă àripi de plumb.
 
Călătorul acesta e singur...,
şi moare -
asfinţitul deja bate la uşă...

***

imaginea utilizatorului Sixtus
,

De sute, mii, milioane…de ori am fost supus
principiului Decimării.
De tot atâtea ori în decursul anilor
la şirul infinit din care făceam parte
s-a mai adăugat cineva
şi am scăpat.
 
Rămas după atâta amar de timp singur

imaginea utilizatorului Sixtus

Acest stâlp înfipt în pământ
sprijină cerul.
 
Îl urc.
 
În curând voi ajunge
în vârf e-un mesaj:
Aici se termină stâlpul.
 
Acum în mintea mea este vid.
Ei bine.  Realizează-l!
 

imaginea utilizatorului Sixtus
,

Ne întâlneam în supermarket
Ea avea ochii gri-aurii.
Şi avea…
vorbele nu m-ajută.
Eu aveam (întotdeauna)
în mână o pungă cu
Royal pentru
pisici sensibile…

Apoi n-a mai venit

Link-uri recomandate