nu-mi place Dumnezeul asta atat de convenabil croit pe melancholica vestutza a poetului...
imi place numai asta: "cu firimiturile satură pe cei care plănuiesc
să moară de foame" nu ma intreba de ce, am asa o amnezie...
aranca, incadrarea si autenticitatea unui text nu tin deloc de locul si pozitia in care te afli tu acum. nici de calatoriile si aventurile lor. conform principiului coerentei aplicat aici, textul tau e foarte slab. ai bunul simt si recunoaste. fa ceva in privinta asta apoi. si incearca sa renunti la "tzaranisme" cand ni te adresezi
frumos si condensat. introducerea iubitei in text e insa superflua. cred ca daca e reprezentat un cadru de sfarsit de vara/inceput de toamna, era mai bine spus:
aerul nu mai păstrează formele verii
cămaşa ei de noapte s-a transformat în răcoare.
un text scurt, dar foarte profund. îmi place metafora fântânii, devine un laitmotiv la tine :) aici eu înțeleg prin fântână un izvor sufletesc ce se desface în "adâncuri" ale altor suflete. frumos, ca toate celelalte...:)
Sapphire - ete ce sa spun :) Eu ma pun de obicei in pielea cititorului atunci cand scriu ceva si de ce nu (?!) ma autocritic, nimeni nu poate sa-mi impuna sa nu ma comentez singur ... si inca ceva - nota respectiva nu facea parte din text, era o mentiune referitoare la pronuntarea unui cuvant ... sau crezi ca asta era cheia pe care trebuia s-o descoperi ca cititor? Am vazut comentariul tau aproape "inutil". Data viitoare as prefera sa te referi direct la text si nu la comentariile de sub el, te rog! Andu, ma bucur ca te regasesc, m-am abonat si eu la scrierile tale:) Va multumesc ca ati trecut pe aici! Cu respect Ion Nimerencu
„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
laurentiu, mi a placut prima strofa, comparatia soare-caracatita. de asemenea, dragut si titlul. amendamentele le las pt mai tarziu. deocamdata, daca mi permiti, eu citesc astfel: "soarele stătea ascuns în inima ta precum o caracatiță fosforescentă într-o amforă de pe fundul mării"
profetule, textul meu, desigur, nu e unul vizionar, mai degrabă unul meditativ. poezia o gasesti pe ici, pe colo, printre rânduri. o găsești dincolo de puncte, puncte. o găsești în iesle. o găsești în înger. o găsești în taina Întrupării. e mai multa poezie aici decât în nasturele tău, care l-ai cusut pe prima pagină. văd că la tine când e laie, nu-i bălaie, când e albă, o vrei neagră. dac-ai fi fost un mag, cu siguranță că ai fi dismis steaua, sau poate nici n-ai fi observat-o. deduc asta din comentariul tău. Pruncul e poezia, profetule!
Hella - Din copacul alb Rupi zilele ca pe hârtia de scris Sau ca și cum ai picta. Ieri t-ai desenat în cuvinte maron. Doreai să te sculptezi în lemn. Trunchi de copac anonim. O pată de alb În foaie. Azi te presezi. Central. În pupilă. Probabil că irisul tău este negru. De aceea te poți destinde În picioare fără tălpi. În mâini fără palme. Mâine vei fi vertebrele lacului În valurile căruia privești. Te imaginezi țintă, Dar mesajul tău este Feminin. Eternitatea îți rămâne Din copacul alb.
Nu-i rau... tendinta aceasta de a antropomorfiza, de a sta la taclale ori doar de a tacea alaturi de El am resimtit-o si eu candva iar rezultatul versurilor tale, starea pe care reusesti sa o induci, sunt potrivite, pur si simplu potrivite. Si tocmai in a reusi acest echilibru fragil este tot spilul/provocarea atunci cand aduci pe Dumnezeu in versuri. Mie mi-a placut.
Aranca draga, nu cred ca este relevant pentru poezie, cine ironizeaza mai mult si nici faptul ca scrii teolog cu "T". scopul comentariilor tale ar trebui sa nu urmareasca decat greseli gramaticale sau parerile tale evazive "scabros", "versificând copilărește orice"s. a., ci sa ofere explicatii, sa ajute pe autor sa inteleaga de ce felul in care a scris/compus este ... intr-un fel sau altul... de fapt, draga mea, tu stii prea bine sau mult mai bine toate acestea, dar iti place sa ai ultimul cuvant.
am introdus eu tag-ul la comentariul almei în ce privește "fosforescența" sau orice altă caracteristică grafică în afara dimensiunilor, ele nu sînt decît acelea ale imagiinilor așa cum le prelucrați voi. acest lucru nu poate fi influențat prin cod. poate e doar o impresie sau e monitorul de vină
Multumesc pentru apreciere, Virgil. Mda, Carpe Diem, ca titlu, e ultra-fumat, cum bine spunea si o colega de site mai sus, dar eu, eu nu l-am folosit niciodata pina acum [blush!] si am vrut sa am si eu un ‘seize the day’ moment. Buba e un cuvint de care ne lovim cind ne lovim si cum dinspre copilarie spre acum trecem podul zilnic m-am gindit sa il folosesc fara retinere.
Finalul - ludic, aiurea sau nu - mascheaza poate adevaratul final al poemului. Sau nu? :p
Andu, nu stiu daca tu ai scris comentariul, presupun ca tu – cu speranta ca sindromul carpal-tunnel nu este agresiv in cazul tau (desi scrierea repetitiva a aceluiasi gen de comentarii are un prognostic defavorabil dpdv literar). Nu am stiut ca ti-a fost contraindicata ascultarea de poezii recitate in public, pe internet (ah, naughty girl!).
Nevertheless, noi, cei din studioul din Greenwich iti multumim pentru feedback: este nevoie de curaj, vointa si demnitate in a-ti prezenta simptomatica PRSD (post-recitare stress disorder) colegilor de pe Hermeneia, deci, bravo, insa manifestarile de mai sus trebuie luate in serios, Andu!. Ma alatur deci tuturor si iti doresc un sincer: ‘Get well soon!’
Silvia – m-am emotionat rau nu pentru ca noi nu am mai vorbit la telefon ci pentru ca sincer mi-a facut placere sa ma recit si daca aceste cuvinte – scrise, rostite – au atins pe cel putin inca ‘un’ cineva din anturajul poetic inseamna ca a-ti da armura jos in fata colegilor de hobby, un risc asumat dealtfel, nu e un exercitiu inutil de practicare a vulnerabilitatii.
Da, finalul - desi mie imi place asa, ciufulit cum e, inca nu-l pot definitiva – posibil e inca in stare de miscare browniana.
În text, strofa a III-a ar trebui prelucrată, reluată, întrucât atrofiază intensitatea mesajului, fiind prea explicită pentru context. Titlul nu justifică suficient compoziția.
Virgil, nu-mi trebuie 24 de ore ca să demonstrez că un text de-al meu este în mod inevitabil un plagiat după un text de-al meu.
Că eu am multiple identități pe net, inclusiv pe Hermeneia, acesta este un fapt și nu vreau să mă laud, dar chiar mi-a reușit acest mic proiect de-al meu de a nu fi 'depistat' la vreme nici aici și nici prin alte locuri.
Și nu vreau să fiu greșit înțeles... toate site-urile au reguli anti-clone... pe care eu unul, sincer, nu le-am prea înțeles la capitolul scriitură, pentru că trebuie să fii destul de ignorant (fără să jignesc pe nimeni) ca să nu depistezi un autor, ori acel autor se dedublează și atunci nu mai e clonă, right?
Deci textul este un plagiat după textul meu scris de Alexandra, right.
Acum tot ce-ți rămâne de făcut este să decizi de ce mă suspenzi, pentru clonare sau pentru plagiat.
Sau pentru nici una dintre ele, dacă te gândești mai bine, dar asta deja presupune o încordare maximă a mușchiului creierului acela care se ocupă cu vederea laterală.
Sper că am răspuns în intervalul solicitat, pentru că noi avem fusele orare cam împrăștiate.
Iată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
Younger Sister, tu ai vrut sa ii faci vizionari lui Emilian si nu m-am prins eu? Pentru ca observ ca intervii de citeva ori ca sa repeti ceva nesemnificativ . despre text, pot spune ca incearca o anumita "tehnica" pe care nu a mai folosit-o emilian dar ma tem ca valoarea lui nu este deocamdata decit cea de "cutie cu nisip"
Domnule Manolescu, nu prea inteleg regretul, de ce si dupa ce, de vreme ce plecati din proprie initiativa, dar in orice caz trebuie sa il aveti daca il mentionati. Eu va doresc succes oriunde va duceti. Numai bine
da, acesta e un pacat mai vechi de-al meu. imi mai scapa. uneori incerc sa il estompez si sa il las doar asa ca un parfum vetust dar nu imi reuseste intotdeauna. e o arta si asta probabil, sa jonglezi cu propriile slabiciuni. si nu intotdeauna cel mai bine minuita.
Această atmosferă mai degrabă difuză decât confuză, aș zice, am creat-o deliberat. Sunt multe imagini care exclud mama în favoarea irevocabilă a iubitei în strofa a doua. Speranța a rămas conform legendei, firavă, pe fundul cufărului. Dar mai bine las dvs.plăcerea găsirii unor noi interpretări. Vă mulțumesc pentru că ați zăbovit și sunt onorat ați găsit ceva demn de luat în seamă în această poezie.
Cred că reușesc să prind imaginea și sentimentul; primul vers însă mă "împiedică", poate unde are și de două ori litera "z", habar n-am... Acum eu știu că nu se scrie poezie cu șublerul, dar cred că asta mă deranjează în cele din urmă: cum sună "trezesc" prea aproape de "zi". Îmi plac mult vulcanul domesticit, gerunziul acela care spune mai mult decât 7 cuvinte și pădurea de fîntîni. Am să mă joc un pic... răspunsul Bianca. mă prefac în om m-am trezit lovindu-mă de zi de cuvinte rămase peste noapte acum litere stinghere vulcan domesticit gerunziul gândurilor mele coboară-mă în pădurea de fântâni mă prefac om
nu am gasit cusur tehnic acestui text. este complex si imi pace fiecare figura de stil utilizata. deci: deoarece, din pricina si de aceea, semnul meu galben! fain!
pierdut fi-va pe marginea unui arhipleag necunoscut de litere până când ne vom regăsi tărâmul pierdut just as long as you stand stand by me voi cei de dincolo purtați de-a pururi de luntrea lui Caron țineți-vă visele închise în borcane pe timpul zilei numai noi vom intra triumfători în templul Tlahuizcalpantecuhtli ca Regii din Casa Domnului privind Atlanții canicula axis mundi noaptea the moon is the only light we'll see No, I won't be afraid Just as long as you stand Stand by me
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu-mi place Dumnezeul asta atat de convenabil croit pe melancholica vestutza a poetului...
pentru textul : zile anotimpuri şi vieţi deimi place numai asta: "cu firimiturile satură pe cei care plănuiesc
să moară de foame" nu ma intreba de ce, am asa o amnezie...
aranca, incadrarea si autenticitatea unui text nu tin deloc de locul si pozitia in care te afli tu acum. nici de calatoriile si aventurile lor. conform principiului coerentei aplicat aici, textul tau e foarte slab. ai bunul simt si recunoaste. fa ceva in privinta asta apoi. si incearca sa renunti la "tzaranisme" cand ni te adresezi
pentru textul : Ruines de Rome decrede-ma, invat comertul, si noi ii spunem supermagazin, asa e in manuale, desi prefer varianta ta. merci de opinie.
pentru textul : pentru că nu în vis se iubește deuite o buca' buna de text. mai ca-mi vine sa protestez. da' mai stau.
pentru textul : la putrefazione defrumos si condensat. introducerea iubitei in text e insa superflua. cred ca daca e reprezentat un cadru de sfarsit de vara/inceput de toamna, era mai bine spus:
aerul nu mai păstrează formele verii
cămaşa ei de noapte s-a transformat în răcoare.
parerea mea.
pentru textul : hainele largi ale răsăritului deun text scurt, dar foarte profund. îmi place metafora fântânii, devine un laitmotiv la tine :) aici eu înțeleg prin fântână un izvor sufletesc ce se desface în "adâncuri" ale altor suflete. frumos, ca toate celelalte...:)
pentru textul : uitare deSapphire - ete ce sa spun :) Eu ma pun de obicei in pielea cititorului atunci cand scriu ceva si de ce nu (?!) ma autocritic, nimeni nu poate sa-mi impuna sa nu ma comentez singur ... si inca ceva - nota respectiva nu facea parte din text, era o mentiune referitoare la pronuntarea unui cuvant ... sau crezi ca asta era cheia pe care trebuia s-o descoperi ca cititor? Am vazut comentariul tau aproape "inutil". Data viitoare as prefera sa te referi direct la text si nu la comentariile de sub el, te rog! Andu, ma bucur ca te regasesc, m-am abonat si eu la scrierile tale:) Va multumesc ca ati trecut pe aici! Cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite de„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
pentru textul : starea hermeneia delaurentiu, mi a placut prima strofa, comparatia soare-caracatita. de asemenea, dragut si titlul. amendamentele le las pt mai tarziu. deocamdata, daca mi permiti, eu citesc astfel: "soarele stătea ascuns în inima ta precum o caracatiță fosforescentă într-o amforă de pe fundul mării"
pentru textul : Licuriciul din amforă deErata: pe dreapta. P.S. Francisc, nu am inteles "ps: sorry virgil ptr...".
pentru textul : pietrele umbrei deprofetule, textul meu, desigur, nu e unul vizionar, mai degrabă unul meditativ. poezia o gasesti pe ici, pe colo, printre rânduri. o găsești dincolo de puncte, puncte. o găsești în iesle. o găsești în înger. o găsești în taina Întrupării. e mai multa poezie aici decât în nasturele tău, care l-ai cusut pe prima pagină. văd că la tine când e laie, nu-i bălaie, când e albă, o vrei neagră. dac-ai fi fost un mag, cu siguranță că ai fi dismis steaua, sau poate nici n-ai fi observat-o. deduc asta din comentariul tău. Pruncul e poezia, profetule!
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria demulțumesc de asemeni mădălinei, ioanei și lui adrian pentru citire, observații și interes
pentru textul : sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni dema bucur daca textul meu ti-a spus ceva, multumesc pentru penita... e de lemn ..dar poate in timp o sa fie si de aur
pentru textul : avort deHella - Din copacul alb Rupi zilele ca pe hârtia de scris Sau ca și cum ai picta. Ieri t-ai desenat în cuvinte maron. Doreai să te sculptezi în lemn. Trunchi de copac anonim. O pată de alb În foaie. Azi te presezi. Central. În pupilă. Probabil că irisul tău este negru. De aceea te poți destinde În picioare fără tălpi. În mâini fără palme. Mâine vei fi vertebrele lacului În valurile căruia privești. Te imaginezi țintă, Dar mesajul tău este Feminin. Eternitatea îți rămâne Din copacul alb.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 6 deNu-i rau... tendinta aceasta de a antropomorfiza, de a sta la taclale ori doar de a tacea alaturi de El am resimtit-o si eu candva iar rezultatul versurilor tale, starea pe care reusesti sa o induci, sunt potrivite, pur si simplu potrivite. Si tocmai in a reusi acest echilibru fragil este tot spilul/provocarea atunci cand aduci pe Dumnezeu in versuri. Mie mi-a placut.
pentru textul : doar o zi în veșnicie deAranca draga, nu cred ca este relevant pentru poezie, cine ironizeaza mai mult si nici faptul ca scrii teolog cu "T". scopul comentariilor tale ar trebui sa nu urmareasca decat greseli gramaticale sau parerile tale evazive "scabros", "versificând copilărește orice"s. a., ci sa ofere explicatii, sa ajute pe autor sa inteleaga de ce felul in care a scris/compus este ... intr-un fel sau altul... de fapt, draga mea, tu stii prea bine sau mult mai bine toate acestea, dar iti place sa ai ultimul cuvant.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deam introdus eu tag-ul la comentariul almei în ce privește "fosforescența" sau orice altă caracteristică grafică în afara dimensiunilor, ele nu sînt decît acelea ale imagiinilor așa cum le prelucrați voi. acest lucru nu poate fi influențat prin cod. poate e doar o impresie sau e monitorul de vină
pentru textul : Renaștere deMultumesc pentru apreciere, Virgil. Mda, Carpe Diem, ca titlu, e ultra-fumat, cum bine spunea si o colega de site mai sus, dar eu, eu nu l-am folosit niciodata pina acum [blush!] si am vrut sa am si eu un ‘seize the day’ moment. Buba e un cuvint de care ne lovim cind ne lovim si cum dinspre copilarie spre acum trecem podul zilnic m-am gindit sa il folosesc fara retinere.
Finalul - ludic, aiurea sau nu - mascheaza poate adevaratul final al poemului. Sau nu? :p
Andu, nu stiu daca tu ai scris comentariul, presupun ca tu – cu speranta ca sindromul carpal-tunnel nu este agresiv in cazul tau (desi scrierea repetitiva a aceluiasi gen de comentarii are un prognostic defavorabil dpdv literar). Nu am stiut ca ti-a fost contraindicata ascultarea de poezii recitate in public, pe internet (ah, naughty girl!).
Nevertheless, noi, cei din studioul din Greenwich iti multumim pentru feedback: este nevoie de curaj, vointa si demnitate in a-ti prezenta simptomatica PRSD (post-recitare stress disorder) colegilor de pe Hermeneia, deci, bravo, insa manifestarile de mai sus trebuie luate in serios, Andu!. Ma alatur deci tuturor si iti doresc un sincer: ‘Get well soon!’
Silvia – m-am emotionat rau nu pentru ca noi nu am mai vorbit la telefon ci pentru ca sincer mi-a facut placere sa ma recit si daca aceste cuvinte – scrise, rostite – au atins pe cel putin inca ‘un’ cineva din anturajul poetic inseamna ca a-ti da armura jos in fata colegilor de hobby, un risc asumat dealtfel, nu e un exercitiu inutil de practicare a vulnerabilitatii.
Da, finalul - desi mie imi place asa, ciufulit cum e, inca nu-l pot definitiva – posibil e inca in stare de miscare browniana.
Love and greetings to all!
pentru textul : Carpe Diem deÎn text, strofa a III-a ar trebui prelucrată, reluată, întrucât atrofiază intensitatea mesajului, fiind prea explicită pentru context. Titlul nu justifică suficient compoziția.
pentru textul : Curând, Șeherezada... deVirgil, nu-mi trebuie 24 de ore ca să demonstrez că un text de-al meu este în mod inevitabil un plagiat după un text de-al meu.
pentru textul : un cavaler pentru milady deCă eu am multiple identități pe net, inclusiv pe Hermeneia, acesta este un fapt și nu vreau să mă laud, dar chiar mi-a reușit acest mic proiect de-al meu de a nu fi 'depistat' la vreme nici aici și nici prin alte locuri.
Și nu vreau să fiu greșit înțeles... toate site-urile au reguli anti-clone... pe care eu unul, sincer, nu le-am prea înțeles la capitolul scriitură, pentru că trebuie să fii destul de ignorant (fără să jignesc pe nimeni) ca să nu depistezi un autor, ori acel autor se dedublează și atunci nu mai e clonă, right?
Deci textul este un plagiat după textul meu scris de Alexandra, right.
Acum tot ce-ți rămâne de făcut este să decizi de ce mă suspenzi, pentru clonare sau pentru plagiat.
Sau pentru nici una dintre ele, dacă te gândești mai bine, dar asta deja presupune o încordare maximă a mușchiului creierului acela care se ocupă cu vederea laterală.
Sper că am răspuns în intervalul solicitat, pentru că noi avem fusele orare cam împrăștiate.
Iată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii de,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
E fain, dom'le! Congrat!
O continuare. Fără titlu ( titlul ar putea fi aproape orice. De exp: "sonet bovin" / "savarină cu benzină"/ "de la botul ţapului" ş.a.m.d..).
Eu port în limbă verbe alcaline,
dărâm cu ele chiar şi un ţânţar,
amestec ciorbe cuantice (c-am har
cu caru’ plus un bou maro), în vine,
când borşu’ slav îşi umflă pectoralul,
simt plozii lirici cum cerşesc intrare
în marea-mi poezie (c-am valoare!),
dar mă bungheşte fenobarbitalul,
că altfel, pfoai!, vă desenam carpetă,
cum, în closet, cu mir poetizam,
vă angajam aplaudaci cu chetă,
da’-i ziua mea, la prânz, noaptea-i la geam,
pentru textul : Unui închipuit pe nume Adrian-poetul-minune dedeci, hai să-ntreb de-a dreptul ce voiam:
-N-aveţi cumva un creier şi-o suzetă?
Younger Sister, tu ai vrut sa ii faci vizionari lui Emilian si nu m-am prins eu? Pentru ca observ ca intervii de citeva ori ca sa repeti ceva nesemnificativ . despre text, pot spune ca incearca o anumita "tehnica" pe care nu a mai folosit-o emilian dar ma tem ca valoarea lui nu este deocamdata decit cea de "cutie cu nisip"
pentru textul : keep my secret well deDomnule Manolescu, nu prea inteleg regretul, de ce si dupa ce, de vreme ce plecati din proprie initiativa, dar in orice caz trebuie sa il aveti daca il mentionati. Eu va doresc succes oriunde va duceti. Numai bine
pentru textul : Fizica cuanticã, Logica paraconsistentã și Legea Originației Dependente deda, acesta e un pacat mai vechi de-al meu. imi mai scapa. uneori incerc sa il estompez si sa il las doar asa ca un parfum vetust dar nu imi reuseste intotdeauna. e o arta si asta probabil, sa jonglezi cu propriile slabiciuni. si nu intotdeauna cel mai bine minuita.
pentru textul : frica de zero absolut deAceastă atmosferă mai degrabă difuză decât confuză, aș zice, am creat-o deliberat. Sunt multe imagini care exclud mama în favoarea irevocabilă a iubitei în strofa a doua. Speranța a rămas conform legendei, firavă, pe fundul cufărului. Dar mai bine las dvs.plăcerea găsirii unor noi interpretări. Vă mulțumesc pentru că ați zăbovit și sunt onorat ați găsit ceva demn de luat în seamă în această poezie.
pentru textul : Pandora deCred că reușesc să prind imaginea și sentimentul; primul vers însă mă "împiedică", poate unde are și de două ori litera "z", habar n-am... Acum eu știu că nu se scrie poezie cu șublerul, dar cred că asta mă deranjează în cele din urmă: cum sună "trezesc" prea aproape de "zi". Îmi plac mult vulcanul domesticit, gerunziul acela care spune mai mult decât 7 cuvinte și pădurea de fîntîni. Am să mă joc un pic... răspunsul Bianca. mă prefac în om m-am trezit lovindu-mă de zi de cuvinte rămase peste noapte acum litere stinghere vulcan domesticit gerunziul gândurilor mele coboară-mă în pădurea de fântâni mă prefac om
pentru textul : spleen II deiata un text care m-a facut sa zimbesc. bun venit pe Hermeneia.
pentru textul : Flori de Gunamar denu am gasit cusur tehnic acestui text. este complex si imi pace fiecare figura de stil utilizata. deci: deoarece, din pricina si de aceea, semnul meu galben! fain!
pentru textul : dialog cu mirabeau depierdut fi-va pe marginea unui arhipleag necunoscut de litere până când ne vom regăsi tărâmul pierdut just as long as you stand stand by me voi cei de dincolo purtați de-a pururi de luntrea lui Caron țineți-vă visele închise în borcane pe timpul zilei numai noi vom intra triumfători în templul Tlahuizcalpantecuhtli ca Regii din Casa Domnului privind Atlanții canicula axis mundi noaptea the moon is the only light we'll see No, I won't be afraid Just as long as you stand Stand by me
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 10 dePagini