Păi dom'le, 'mata ca Mare Maestru al Criticii Literare (la propriu; jur!), cum n-ai văzut că trebuie să-ți cauți cititorul precum acul în carul cu fân? Te cred că ai o scară de valori și puțin îți pasă; mai știu că ești profund și pregătit (mor de invidie), dar de ce nu încerci să cobori nivelul creativ să pot spune și eu "uite nene, trece Andu!". Andule, ești bun, dar câți pot înțelege parte din creațiile tale? Pentru ce zbaterile? Cristi
Departe de mine intenția de a supăra vestala autoare, ori divinitatea însăși, și a-mi pune în cap tot panteonul de zei autohtoni, dar aș fi vrut să pot spune mai mult decât că textul acesta este un exercițiu simpatic de rimă, grefat pe o formulă de rugă familiară, pe care l-aș recomanda unor poeți ca substitut pentru o rugăciune perimată. Doamne iartă.
Am fost înţeles total greşit. Asta numai din cauza mea.
Nici măcar preţ de o secundă nu mi-a trecut prin gând să fac vreo referire “oblică” vis-a-vis de o persoană sau comentariu
Cu “urăsc ipocrizia” şi intrarea pe sub pielea şefului, vroiam să-mi iau doar o “măsură de precauţie” pentru “îndrăzneala “ de a-mi spune părerea despre un poem al “ şefului” faţă de terţe persoane. Nimic altceva. Tremenul “Concediat” l-am pus în ghilimele tocmai pentru a sugera o glumă nevinovată.
Stima şi aprecierea pentru ceea ce faceţi cu Heremenia le spun şi acum, cu toată seriozitatea, din suflet, sincer.
Pe tine, Adriana Lisandru, te respect sincer pentru scrisul tău, de pe acest site, precum şi de pe alte site-uri şi suporturi. Dacă, fără voie şi fără intenţie, te-am lezat în vreun fel, îmi cer mii de scuze.
Regret foarte mult că nu am fost mai concis în intervenţia anterioară
alma, moi comentariile postate in subsolul acestui text contravin regulamentului Hermeneia. Va rog sa reveniti si sa justificati remarcile dumneavoastra sau sa renuntati pe viitor la comentarii de acest gen. Multumesc, Ialin
Citesc târziu acest text și polemica asociată și îmi cer scuze dacă scrierea mea aici este 'obsolete'. Eu cred că, dpdv poetic, textul este foarte slab, nici măcar nu pot să găsesc resurse să îl comentez serios, sincer și no ofense, Adrian. Toate femeile, toți bărbații, iar toate femeile, parcă acest poem vrea să elimine prin reducere la absurd orice posibilitate și nimic mai mult. Recunosc, sunt poate de modă veche, dar mie acest text nu îmi place, nu îl văd încadrat în niciun curent modern semnificativ, nu răzbate dincolo de tehnicile semantice și face abuz de repetiție.
Mai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
Revin, Poate ca am fost neintelegator, deci sunt pregatit sa mi se explice, daca cineva doreste acest lucru. Rafael, dupa aceea m-am gandit ca poate oi fi din neamul Santis iar eu sunt imbecil? Andu
Vedeţi, d-le Dinu, tipul comentariului pe care l-aţi postat este găunos, veleitar şi dilatant. Ştiţi de ce? Nu, nu pentru c-aş avea ceva personal cu d-voastră (aşa cum exagerat şi, aş spune, prea plin de importanţă credeţi), ci pentru că: acest tip de comentariu trebuie să vină imperativ cu pixul roşu ori cu arătătorul după el; acest tip de comentariu trebuie să sublinieze, să arate clar, pârâcios: aici, acolo, dincolo, asta, ăla şi cu ălalalt, pentru că. Şi aici urmează argumente parţial obiective, parţial literare. Clar, coerent şi, dacă se poate, numai dacă se poate, bine intenţionat. Aşa se poate câşţiga credibilitate în orice spaţiu literar, aşa se poate câştiga, în cele din urmă, respect. Nu împroşcând cu venin, nu cu smiorcăieli (că tot văd că e la modă termenul) comico-lapidaro-inculte, nu părând o victimă, mereu nedreptăţită de jivinele astea rele, şi insensibile, şi fudule, şi arogante, şi arde-le-ar ah!
...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
frumos zis, imi place "anatomizarea" poetica a pronuntiei lui "te iubesc", pot sa o consider chiar o inovatie reusita. Finalul este mai pretentios, imi place ideea insa ceva pe acolo, printre enumerari, nu ma face sa fiu fericit... poate "fisurate. ingeri de abur".. poate. Oricum, un poem care mie imi spune ca Laurentiu stapaneste un limbaj poetic, aici al aparentei contradictii. Penita de apreciere. Andu
mulțumesc elia-clodia. ba da, poți da penițe la nesfîrșit. glumeam. problema nu cred că se pune cîte penițe acorzi ci care îți sînt criteriile și exigența. ar fi absurd să punem cote. cred că am corectat ce era greșit. și am mai modificat pe la sfîrșit. textul e un text mai vechi. de „tinerețe”. uneori mi-e dor de vremurile cînd scriam cu rimă și ritm.
moi, chiar nu știu la ce „magician” te referi. poate îmi spui.
Dragă Sixtus, mulțumesc mult pentru laude. A început însă să mi se facă frică să mai fiu lăudat, că se gasește după aceea cineva să mă atace și să mă atragă în polemici. Rămânând fidel promisiunii de a vorbi doar la obiect (cine vrea să mă contacteze pentru conversații particulare poate intra pe adresa mea de poezii și să-mi scrie pe adresa de acolo), să mă întorc la poem. Inițial mi-am propus să scriu (în acest caz) doar un haiku (5-7-5 silabe). Nici eu nu știu cum, cuvintele s-au tot întins, întâi spre o tanka (5-7-5-7-7) la care nu îi puteam găsi un sfârșit corespunzător și în final spre această poezie choka. Ideea de a scrie în japoneză mi-a venit prima dată acum câteva luni, când încercam să găsesc modalități de a-mi accelera procesul stăpânirii acestei limbi. Poate și datorită versurilor din cântecele unei japoneze (Chihiro Onitsuka), care mi s-au părut printre cele mai reușite exemple de poezie contemporană (o căutare pe google sau youtube va da ușor de ea). Fiind o limbă total diferită ca structură de orice alt instrument de comunicație de pe această planetă, maniera de a percepe și reda lumea se schimbă mult când încerci (chiar dacă și cu ajutorul dicționarului) să compui versuri în japoneză. Dacă am reușit să spun mai mult în relativ puține cuvinte, cred că se datorează în primul rând limbii japoneze și mai puțin vreunui talent de-al meu. Chiar dacă transpunerea în celelalte limbi a mai luat ceva muncă, odată ce originalul e închegat, restul merge destul de repede.
DROMOMAN'IE, dromomanii, s.f. (Med.) Simptom la unii bolnavi psihici manifestat printr-un impuls irezistibil de a vagabonda; manie ambulatorie. - Din fr. dromomanie.
boba cel zis și dilicăcade-n cap și se ridică (sau era altfel, totuna), văd că am atins un punct sensibil și știu că e ăla cu frustrarea. nu te înțeleg, dar mulți dezaxați nu am înțeles eu, după cum nu m-am străduit să pricep nici tulburările de personalitate & nici nu mi-am propus să socializez cu tomberoanele. astfel, am decis să îți las în subsol o replică de nivelul tău. tu, de la un timp ai ceva probleme serioase și te compătimesc atât cât poți compătimi un clown care nici de asta nu mai e bun. scrii aiureli și comentarii idioate, ca să citez pe cineva care ți-a tot dat șanse.
(așaaaa... să disecăm: expirat yester? nu ie boba dilică!; într-o balegă literară? nu ie ; spirit rigid? nu ie; handicapat? nu ie; suma per total: 4 nuie de la yester pentru boba dilică:)
Desigur merge în mai multe feluri, nu doar în două, eu prefer prima variantă, mulţumesc de trecere pen' că e ziua mea. Nimeni nu mi-a mai vorbit vreodată cu pen' în loc de pentru :)
and the EMY Award goes to...
pentru strofa 2/4/penultima/ultima (scuza ma ca sint picky-picky azi :p) si mai ales pentru vidul de la capatul lumii pe care il stiu si eu..
stii ce e bine? ca dupa ce dai de rock-bottom the only way is up..
Numai bine emi! ..si un weekend fain plin de pingunini :p
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
Aș pune a doua strofă la sfîrșit. Motivul: repetițiile din celelalte două mă pregătesc pentru o concluzie, și văd țipătul cocorilor ca o refocalizare dinspre lumea din spatele lucrurilor spre revolta fățișă a cocorilor. Ca în matematică de altfel, șirurile monotone și mărginite converg sigur la limită. Și am să spun ceea ce simt cu riscul de a fi criticată: textul tău mi-a plăcut. S-auzim de bine!
am recepţionat, băieţi, un text destul de solid, cu un final elegant. nu ştiu nimic de fosta Vama Veche, dar nu toată lumea e tobă de carte! mulţumiri.
„ tînăr, talentat și perseverent.”-bine spus.perseverența cred că este mama succesului.
felicitări sincere, Adrian!
felicitări și celorlalți colegi premiați!
O pagină admirabilă! Poezie peste tot...căci colo unde e dumnezeu e si poezia.
Desi poemul e un intreg precum cerul, remarc versurile:
,,mi-am dorit să mă mai plimb cu dumnezeu [...]
să stăm de vorbă ca pe vremuri
să îl întreb cum e cu oamenii care n-au pîine sau n-au idei
sau n-au dumnezeu și să îl privesc cum tace [...]
să mă simt singur și să fie
toamnă"... să te simţi, dar să nu fii :), iar toamna să fie caldă. Un poem în care am intrat tiptil. Felicitări, Virgil!
Dacă ar fi să am vreo sugestie, ar fi aceleasi ca si antecomentatorii :) Am incercat să îl citesc si cu verbul la indicativ prezent, ca un dor implinit, însă parcă tot mai frumos e dorul exprimat prin acel conjuctiv.
Cu bucuria lecturii, Mariana.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Păi dom'le, 'mata ca Mare Maestru al Criticii Literare (la propriu; jur!), cum n-ai văzut că trebuie să-ți cauți cititorul precum acul în carul cu fân? Te cred că ai o scară de valori și puțin îți pasă; mai știu că ești profund și pregătit (mor de invidie), dar de ce nu încerci să cobori nivelul creativ să pot spune și eu "uite nene, trece Andu!". Andule, ești bun, dar câți pot înțelege parte din creațiile tale? Pentru ce zbaterile? Cristi
pentru textul : amanta mea supraponderală deDeparte de mine intenția de a supăra vestala autoare, ori divinitatea însăși, și a-mi pune în cap tot panteonul de zei autohtoni, dar aș fi vrut să pot spune mai mult decât că textul acesta este un exercițiu simpatic de rimă, grefat pe o formulă de rugă familiară, pe care l-aș recomanda unor poeți ca substitut pentru o rugăciune perimată. Doamne iartă.
pentru textul : Rug(ă) deAm fost înţeles total greşit. Asta numai din cauza mea.
Nici măcar preţ de o secundă nu mi-a trecut prin gând să fac vreo referire “oblică” vis-a-vis de o persoană sau comentariu
Cu “urăsc ipocrizia” şi intrarea pe sub pielea şefului, vroiam să-mi iau doar o “măsură de precauţie” pentru “îndrăzneala “ de a-mi spune părerea despre un poem al “ şefului” faţă de terţe persoane. Nimic altceva. Tremenul “Concediat” l-am pus în ghilimele tocmai pentru a sugera o glumă nevinovată.
Stima şi aprecierea pentru ceea ce faceţi cu Heremenia le spun şi acum, cu toată seriozitatea, din suflet, sincer.
Pe tine, Adriana Lisandru, te respect sincer pentru scrisul tău, de pe acest site, precum şi de pe alte site-uri şi suporturi. Dacă, fără voie şi fără intenţie, te-am lezat în vreun fel, îmi cer mii de scuze.
pentru textul : despre dragoste numai de bine deRegret foarte mult că nu am fost mai concis în intervenţia anterioară
alma, moi comentariile postate in subsolul acestui text contravin regulamentului Hermeneia. Va rog sa reveniti si sa justificati remarcile dumneavoastra sau sa renuntati pe viitor la comentarii de acest gen. Multumesc, Ialin
pentru textul : turtle blues deCitesc târziu acest text și polemica asociată și îmi cer scuze dacă scrierea mea aici este 'obsolete'. Eu cred că, dpdv poetic, textul este foarte slab, nici măcar nu pot să găsesc resurse să îl comentez serios, sincer și no ofense, Adrian. Toate femeile, toți bărbații, iar toate femeile, parcă acest poem vrea să elimine prin reducere la absurd orice posibilitate și nimic mai mult. Recunosc, sunt poate de modă veche, dar mie acest text nu îmi place, nu îl văd încadrat în niciun curent modern semnificativ, nu răzbate dincolo de tehnicile semantice și face abuz de repetiție.
pentru textul : Alb şi roşu detrebuie lucrat, Diana. uită-te numai la final...e o altă...(cum să zic frumos?) epocă. ...sunt multe de zis... asta e. sau mai corect: ăsta e.
pentru textul : prin vene plimbam un sentiment mult prea uzat deMai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
pentru textul : povestea sirenei cu gîtul gros de"Mi-i frică! nu mă uit!"
pentru textul : Livada ușilor deschise deRevin, Poate ca am fost neintelegator, deci sunt pregatit sa mi se explice, daca cineva doreste acest lucru. Rafael, dupa aceea m-am gandit ca poate oi fi din neamul Santis iar eu sunt imbecil? Andu
pentru textul : excalibur deVedeţi, d-le Dinu, tipul comentariului pe care l-aţi postat este găunos, veleitar şi dilatant. Ştiţi de ce? Nu, nu pentru c-aş avea ceva personal cu d-voastră (aşa cum exagerat şi, aş spune, prea plin de importanţă credeţi), ci pentru că: acest tip de comentariu trebuie să vină imperativ cu pixul roşu ori cu arătătorul după el; acest tip de comentariu trebuie să sublinieze, să arate clar, pârâcios: aici, acolo, dincolo, asta, ăla şi cu ălalalt, pentru că. Şi aici urmează argumente parţial obiective, parţial literare. Clar, coerent şi, dacă se poate, numai dacă se poate, bine intenţionat. Aşa se poate câşţiga credibilitate în orice spaţiu literar, aşa se poate câştiga, în cele din urmă, respect. Nu împroşcând cu venin, nu cu smiorcăieli (că tot văd că e la modă termenul) comico-lapidaro-inculte, nu părând o victimă, mereu nedreptăţită de jivinele astea rele, şi insensibile, şi fudule, şi arogante, şi arde-le-ar ah!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) de...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
pentru textul : Tot Ce Am Adus defrumos zis, imi place "anatomizarea" poetica a pronuntiei lui "te iubesc", pot sa o consider chiar o inovatie reusita. Finalul este mai pretentios, imi place ideea insa ceva pe acolo, printre enumerari, nu ma face sa fiu fericit... poate "fisurate. ingeri de abur".. poate. Oricum, un poem care mie imi spune ca Laurentiu stapaneste un limbaj poetic, aici al aparentei contradictii. Penita de apreciere. Andu
pentru textul : Metamorfoze demulțumesc elia-clodia. ba da, poți da penițe la nesfîrșit. glumeam. problema nu cred că se pune cîte penițe acorzi ci care îți sînt criteriile și exigența. ar fi absurd să punem cote. cred că am corectat ce era greșit. și am mai modificat pe la sfîrșit. textul e un text mai vechi. de „tinerețe”. uneori mi-e dor de vremurile cînd scriam cu rimă și ritm.
pentru textul : tabloul cu scoici ▒ demoi, chiar nu știu la ce „magician” te referi. poate îmi spui.
Şi, Virgil, să nu uiţi să îi dai nivel de autor lui Leonard, să scoţi textul lui Sebi din şantier şi să pui anunţul cu Virtualia pe prima pagină.
pentru textul : să nu îți faci prieteni deDragă Sixtus, mulțumesc mult pentru laude. A început însă să mi se facă frică să mai fiu lăudat, că se gasește după aceea cineva să mă atace și să mă atragă în polemici. Rămânând fidel promisiunii de a vorbi doar la obiect (cine vrea să mă contacteze pentru conversații particulare poate intra pe adresa mea de poezii și să-mi scrie pe adresa de acolo), să mă întorc la poem. Inițial mi-am propus să scriu (în acest caz) doar un haiku (5-7-5 silabe). Nici eu nu știu cum, cuvintele s-au tot întins, întâi spre o tanka (5-7-5-7-7) la care nu îi puteam găsi un sfârșit corespunzător și în final spre această poezie choka. Ideea de a scrie în japoneză mi-a venit prima dată acum câteva luni, când încercam să găsesc modalități de a-mi accelera procesul stăpânirii acestei limbi. Poate și datorită versurilor din cântecele unei japoneze (Chihiro Onitsuka), care mi s-au părut printre cele mai reușite exemple de poezie contemporană (o căutare pe google sau youtube va da ușor de ea). Fiind o limbă total diferită ca structură de orice alt instrument de comunicație de pe această planetă, maniera de a percepe și reda lumea se schimbă mult când încerci (chiar dacă și cu ajutorul dicționarului) să compui versuri în japoneză. Dacă am reușit să spun mai mult în relativ puține cuvinte, cred că se datorează în primul rând limbii japoneze și mai puțin vreunui talent de-al meu. Chiar dacă transpunerea în celelalte limbi a mai luat ceva muncă, odată ce originalul e închegat, restul merge destul de repede.
pentru textul : 季節 (Kisetsu - Anotimp) deDROMOMAN'IE, dromomanii, s.f. (Med.) Simptom la unii bolnavi psihici manifestat printr-un impuls irezistibil de a vagabonda; manie ambulatorie. - Din fr. dromomanie.
pentru textul : dromomanie deMultumesc Maria! Voi actualiza si poza de profil :)
pentru textul : ada or ardor deGeorge draga, prin prisma aforismului din strofa a doua (exceptional!) tu esti cu siguranta un solitar.
asa e, legenda continua. :)
pentru textul : Legenda continuă desa ne citim la anu' si etcatera.
Acceasi obiectie. Incadare la limbi straine.
pentru textul : Teenage angst deboba cel zis și dilicăcade-n cap și se ridică (sau era altfel, totuna), văd că am atins un punct sensibil și știu că e ăla cu frustrarea. nu te înțeleg, dar mulți dezaxați nu am înțeles eu, după cum nu m-am străduit să pricep nici tulburările de personalitate & nici nu mi-am propus să socializez cu tomberoanele. astfel, am decis să îți las în subsol o replică de nivelul tău. tu, de la un timp ai ceva probleme serioase și te compătimesc atât cât poți compătimi un clown care nici de asta nu mai e bun. scrii aiureli și comentarii idioate, ca să citez pe cineva care ți-a tot dat șanse.
(așaaaa... să disecăm: expirat yester? nu ie boba dilică!; într-o balegă literară? nu ie ; spirit rigid? nu ie; handicapat? nu ie; suma per total: 4 nuie de la yester pentru boba dilică:)
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deDesigur merge în mai multe feluri, nu doar în două, eu prefer prima variantă, mulţumesc de trecere pen' că e ziua mea. Nimeni nu mi-a mai vorbit vreodată cu pen' în loc de pentru :)
pentru textul : sprijinit în baston deand the EMY Award goes to...
pentru strofa 2/4/penultima/ultima (scuza ma ca sint picky-picky azi :p) si mai ales pentru vidul de la capatul lumii pe care il stiu si eu..
stii ce e bine? ca dupa ce dai de rock-bottom the only way is up..
Numai bine emi! ..si un weekend fain plin de pingunini :p
cheers!
pentru textul : no new messages in your inbox deTu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
pentru textul : lucruri care nu-mi plac deAș pune a doua strofă la sfîrșit. Motivul: repetițiile din celelalte două mă pregătesc pentru o concluzie, și văd țipătul cocorilor ca o refocalizare dinspre lumea din spatele lucrurilor spre revolta fățișă a cocorilor. Ca în matematică de altfel, șirurile monotone și mărginite converg sigur la limită. Și am să spun ceea ce simt cu riscul de a fi criticată: textul tău mi-a plăcut. S-auzim de bine!
pentru textul : Zidul fostei grădini deam recepţionat, băieţi, un text destul de solid, cu un final elegant. nu ştiu nimic de fosta Vama Veche, dar nu toată lumea e tobă de carte! mulţumiri.
pentru textul : râsul ca o alergare de„ tînăr, talentat și perseverent.”-bine spus.perseverența cred că este mama succesului.
pentru textul : Adrian Agheorghesei la Tecuci defelicitări sincere, Adrian!
felicitări și celorlalți colegi premiați!
O pagină admirabilă! Poezie peste tot...căci colo unde e dumnezeu e si poezia.
pentru textul : introfanie de toamnă I deDesi poemul e un intreg precum cerul, remarc versurile:
,,mi-am dorit să mă mai plimb cu dumnezeu [...]
să stăm de vorbă ca pe vremuri
să îl întreb cum e cu oamenii care n-au pîine sau n-au idei
sau n-au dumnezeu și să îl privesc cum tace [...]
să mă simt singur și să fie
toamnă"... să te simţi, dar să nu fii :), iar toamna să fie caldă. Un poem în care am intrat tiptil. Felicitări, Virgil!
Dacă ar fi să am vreo sugestie, ar fi aceleasi ca si antecomentatorii :) Am incercat să îl citesc si cu verbul la indicativ prezent, ca un dor implinit, însă parcă tot mai frumos e dorul exprimat prin acel conjuctiv.
Cu bucuria lecturii, Mariana.
P.S. linga acest canal, pe dreaota, am locuit o vreme: Hotel Mesner....
pentru textul : pietrele umbrei dein plus, nu vad unde e colajul, sau in ce consta colajul. poate ne explici
pentru textul : liftul.cazi.inexistent dedeci cum sa interpretam faptul ca ai apasat butonul "Atentie editor"? in lumina comentariului tau precedent.
pentru textul : Maci roșii dePagini