Descălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
le nimereşti, exemplu aci. textul are cursivitate, idee şi twist.
dacă aş schimba ceva, aş schimba la "câteva nu-s pe înțelesul zilei".
aş zice: câteva nu-s pe placul potecii.
well, nimic nu este emfatic în întâlnirea cu providența. iar, dacă tu ai fost capabil să continui versul în gând, sunt convins că și ceilalți cititori sunt capabili să o facă...
mulțumiri de lectură plus semnul confesiv, Sebi, din burgul în care când plouă când ninge, ca o femeie nehotărâtă între râs și plâns...
Lucian, ai un pic de cizelat la acest text. În titlu "psalm în curs de dispariție". În versul 1 ai omis o literă. Apoi, "durerea munților" mie mi-ar place să fie mai specifică, personifică-i, dă-le dureri de dinți, splină, cardiopatie ischiemică, etc. Mreajă? Hmmm. Umbra plopilor se leagănă de milenii în realitate și în poezie. Rupe-o, despic-o, supune-o! Două genitive în ultimele versuri... De ce nu "corbi de pământ/ dinții sufletului meu" Ah, iată și o repetiție, suflet în primul și ultimul vers. Sunt curioasă despre ce pod de fier e vorba... Cu drag, /O\
Portretul e încadrat la artă fotografică și trebuie tratat ca atare, în afară de valoarea lui sentimentală. Nu știu de ce trebuie neapărat să-l virăm în alte game și efecte de culori și să propunem experimente.
orice filon poate seca, daca-l exploatam fara mila.
cam asta cred ca se intampla aici, Marius...
si, punctual, ma refer la filonul acestui gen de poezie...
fireste, e doar o parere. poti tine cont de ea sau nu.
Discuţia a ajuns într-un punct care, pentru mine, devine extrem de interesant. Şi anume cel care pleacă de la ipoteza Whorf – Sapir. Lansată în prima jumătate a secolului trecut. „Pe scurt, aceasta ipoteza argumenteaza ideea conform careia, limba pe care-o vorbim ne influenteaza modul in care gandim. Tiparele/structurile lingvistice proprii fiecarei limbi le limiteaza vorbitorilor perceptia asupra lumii”. Nu voi intra aici într-o discuţie extinsă. O voi face ulterior, mai devreme sau mai târziu, după ce această căldură năucitoare va trece. Am adunat suficient material. Voi menţiona numai că această ipoteză (numită, uneori greşit, şi teorie) a fost cam de multişor abandonată chiar de epistemologia promovată de filosofia analitică a limbajului. După ce a făcut oarece valuri la început. După părerea mea ea nu reprezintă nimic altceva decât un reducţionism drastic al „Matricei stilistice” (Blaga). Şi chiar a paradigmei/ paradigmaticului (Khun) care a depăşit demult graniţele cunoaşterii ştiinţifice intrând în ceea ce numim „cultură” (concept mult mai general). Mai menţionez - şi cu asta închei – că diversele baterii de teste de determinare a gradului de „inteligenţă” (IQ, inteligenţă emoţională, creativă şi chiar aşa zisă «spirituală», evident discutabilă) arată că cei care vorbesc fluent mai multe limbi prezintă un grad mult sporit în raport cu cei care se limitează doar la lina maternă.
vladimir, constiinta hermafrodita works for me, arta pentru joc, mai putin. detaliile fac intregul. instrainarea de sine? nu. ever. doar ca ma prefac destul de bine. multumesc, te mai astept.
Viorel Cernica este un om deosebit. De o modestie pozitivă, cu o uriașă putere se muncă, un tip ne-mediatic, cu spirit neliniștit. Este și poet... dar și alți filosofi au fost... Mai multe despre el se pot afla la adresa: http://ifilosofie.uv.ro/viorelcernica.htm sau pe agina personală: http://cernicapages.bravepages.com/. unele cărți ale sale sunt accesibile numai specialiștilor. La revista pe care o fac împreună cu alți prieteni de-ai mei are o rubrică permanenta se eseuri - Cadențe reflexive
da. am ajuns și eu la concluzia asta că românii (n-am spus „noi românii” ca să nu îi supăr pe cei mai români decît mine), deci românii sînt în general atrași către balustrada emoțională a realității. ei „trăiesc” ceea ce privesc și „privesc” ceea ce trăiesc. la urma urmei probabil schimbările tehnologice sau sociale nu ne sînt decît haine în această perpetuă tragicomedie
se schimba destul de frecvent nu numai numerele la case ci si numele strazilor, doar exista un serviciu specializat in acest sens...nomenclatura strazilor :) in plus e un oras compozit din multe puncte de vedere; daca te-ai obisnuit o vreme cu el nu mai are nimic obsedant...parerea mea. totul e ce vrei dupa ce te obisnuiesti...
Numerotez
A/ Gorune Tudore onorat! Uneori când noaptea bate în capul meu repetitiv mai ceva ca boleroul lui Ravel îmi vine așa, un gând, că ar trebui să închei și afacerile astea ale mele păguboase cu scrisul (la fel cum le-am încheiat pe celelalte cu banii) și anume într-un mod violent... să scriu câteva cuvinte strălucitor-obscene și apoi gata! Și să rămân doar cu ce-am fost odată, adică cu nimic desigur, să trăiesc in uitare. Însă mereu îmi dau seama că 1/ nu-s în stare de așa ceva pentru că-s un laș cel puțin deocamdată și 2/ și dacă m-aș strădui mai tare să nu mai fiu atât de laș n-ar fi decât orgoliu. Și nu că m-ar mâna marile sentimente umane (vezi actorul și sălbatici) dar chiar sunt sensibil la idee...
B/ Nicholas, eu te respect dar noi doi nu avem nimic în comun deși eu sunt bătrân, tu ești bătrân, dar noi doi suntem doi bătrâni foarte diferiți și aici nimeni nu mai poate face nimic. Dar dacă îți face plăcere să mă comentezi poți să o faci în continuare eu îți mulțumesc pentru gest și te rog să mă ierți pentru că ceea ce îmi scrii tu nu ajunge la mine
Dacă mai era cazul, avem aici o bătaie de joc în direct și o pereche de palme aplicată pe Regulamentul Hermeneia de însuși întemeietorul site-ului.
Deci, citez 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul, desi l-as fi vrut mai incisiv si poate mai putin topîrcenist' am încheiat citatul... cometariu însoțit de peniță de aur.
Acum. mă întorc la Regulamentul site-ului unde găsesc
26. Membrii Hermeneia au posibilitatea
evidenţierii unui text prin acordarea unei „peniţe de aur”. Acest lucru va
trebui să fie însoţit întotdeauna de un comentariu care să explice motivaţia
celui care o oferă. Orice abuz va fi sancţionat de către editori/moderatori.
Și cum orice membru al site-ului poate spune 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul' atunci haideți să umplem textele de pe site cu penițe!
Light them up!
Poezie cu impact emotiv. M-au impresionat versurile "femeile noastre obosesc prea repede, multe au măduva uscată/ în palma cu spini, bărbații plivesc biserici" Ma gandesc de cateva zile la ele...
E drept, nu m-ai dat încă în judecată. Ai insinuat mai fin decât se albăstresc irişii. Lumea cu ale ei - unii-s balauri insensibili care scot flăcări (pe nas, evident), alţii-s la douăzeci de cm de talpa dumnezeului liric, gâdilându-l cu fir de borangic. Eu, niciodată la supermarket. Mă mulţumesc cu toneta din colţ. Şi nici batistă nu port; doar patent. Deci, da, nu cumpărăm (şi nici nu vindem, normal) la fel. :).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Descălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 dele nimereşti, exemplu aci. textul are cursivitate, idee şi twist.
dacă aş schimba ceva, aş schimba la "câteva nu-s pe înțelesul zilei".
aş zice: câteva nu-s pe placul potecii.
citire, exerciţiu, perseverenţă.
pentru textul : Nimic nou pe frontul toamnei dewell, nimic nu este emfatic în întâlnirea cu providența. iar, dacă tu ai fost capabil să continui versul în gând, sunt convins că și ceilalți cititori sunt capabili să o facă...
mulțumiri de lectură plus semnul confesiv, Sebi, din burgul în care când plouă când ninge, ca o femeie nehotărâtă între râs și plâns...
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deLucian, ai un pic de cizelat la acest text. În titlu "psalm în curs de dispariție". În versul 1 ai omis o literă. Apoi, "durerea munților" mie mi-ar place să fie mai specifică, personifică-i, dă-le dureri de dinți, splină, cardiopatie ischiemică, etc. Mreajă? Hmmm. Umbra plopilor se leagănă de milenii în realitate și în poezie. Rupe-o, despic-o, supune-o! Două genitive în ultimele versuri... De ce nu "corbi de pământ/ dinții sufletului meu" Ah, iată și o repetiție, suflet în primul și ultimul vers. Sunt curioasă despre ce pod de fier e vorba... Cu drag, /O\
pentru textul : Psalm pe cale de a dispărea deHm. Cred că l-aș încadra mai degrabă la note. E un jurnal mai mult, un instantaneu analitic.
pentru textul : aşteptare oarbă deGreșeli : întrun + diacritice. Te rog să corectezi.
pornind de la poezie, faci poezie.
"pentru că în spatele urii stă dragostea". întrebarea este: mai ştie cineva să iubească pe măsura urii?!
te aştept, Dorine, cu "brânduşele" tale...
pentru textul : Lumi secundare dePortretul e încadrat la artă fotografică și trebuie tratat ca atare, în afară de valoarea lui sentimentală. Nu știu de ce trebuie neapărat să-l virăm în alte game și efecte de culori și să propunem experimente.
pentru textul : my Mary deîmi place poemul! are acea savoare în stil și unda de nostalgie împletită cu prospețime.
cu o ultimă zvâcnire
mă decojesc de măşti
până la simplitatea plânsului matern
pe cărămida crudă
se rescrie acelaşi amurg
ce frumoase versuri! bine ai venit pe Hermeneia, Mariana!
pentru textul : Amurgul deschide o fereastră înlăuntru deorice filon poate seca, daca-l exploatam fara mila.
cam asta cred ca se intampla aici, Marius...
si, punctual, ma refer la filonul acestui gen de poezie...
fireste, e doar o parere. poti tine cont de ea sau nu.
pentru textul : Filon deDiscuţia a ajuns într-un punct care, pentru mine, devine extrem de interesant. Şi anume cel care pleacă de la ipoteza Whorf – Sapir. Lansată în prima jumătate a secolului trecut. „Pe scurt, aceasta ipoteza argumenteaza ideea conform careia, limba pe care-o vorbim ne influenteaza modul in care gandim. Tiparele/structurile lingvistice proprii fiecarei limbi le limiteaza vorbitorilor perceptia asupra lumii”. Nu voi intra aici într-o discuţie extinsă. O voi face ulterior, mai devreme sau mai târziu, după ce această căldură năucitoare va trece. Am adunat suficient material. Voi menţiona numai că această ipoteză (numită, uneori greşit, şi teorie) a fost cam de multişor abandonată chiar de epistemologia promovată de filosofia analitică a limbajului. După ce a făcut oarece valuri la început. După părerea mea ea nu reprezintă nimic altceva decât un reducţionism drastic al „Matricei stilistice” (Blaga). Şi chiar a paradigmei/ paradigmaticului (Khun) care a depăşit demult graniţele cunoaşterii ştiinţifice intrând în ceea ce numim „cultură” (concept mult mai general). Mai menţionez - şi cu asta închei – că diversele baterii de teste de determinare a gradului de „inteligenţă” (IQ, inteligenţă emoţională, creativă şi chiar aşa zisă «spirituală», evident discutabilă) arată că cei care vorbesc fluent mai multe limbi prezintă un grad mult sporit în raport cu cei care se limitează doar la lina maternă.
pentru textul : oolong tea devladimir, constiinta hermafrodita works for me, arta pentru joc, mai putin. detaliile fac intregul. instrainarea de sine? nu. ever. doar ca ma prefac destul de bine. multumesc, te mai astept.
pentru textul : ferpar deDe corectat "cu ochii migdalat făcuţi din cărbune".
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deViorel Cernica este un om deosebit. De o modestie pozitivă, cu o uriașă putere se muncă, un tip ne-mediatic, cu spirit neliniștit. Este și poet... dar și alți filosofi au fost... Mai multe despre el se pot afla la adresa: http://ifilosofie.uv.ro/viorelcernica.htm sau pe agina personală: http://cernicapages.bravepages.com/. unele cărți ale sale sunt accesibile numai specialiștilor. La revista pe care o fac împreună cu alți prieteni de-ai mei are o rubrică permanenta se eseuri - Cadențe reflexive
pentru textul : Despre căile filosofării depot doar să spun că abia aştept să am cartea în mâini, restul se înţelege.
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 deda. am ajuns și eu la concluzia asta că românii (n-am spus „noi românii” ca să nu îi supăr pe cei mai români decît mine), deci românii sînt în general atrași către balustrada emoțională a realității. ei „trăiesc” ceea ce privesc și „privesc” ceea ce trăiesc. la urma urmei probabil schimbările tehnologice sau sociale nu ne sînt decît haine în această perpetuă tragicomedie
pentru textul : Jurnal de privitor la TV dema bucur ca am reusit sa te amuz.
pentru textul : Refuz profund deVladimir, multumesc, e important pentru mine sa aflu parerea cititorilor.
pentru textul : provoc aer deCred ca motto acela nu prea are ce cauta aici in poezie, ca iese manea asa cu totul. Mai trec cu penita, sa vad daca ai schimbat, intai.
pentru textul : copiii erau fericiți dese schimba destul de frecvent nu numai numerele la case ci si numele strazilor, doar exista un serviciu specializat in acest sens...nomenclatura strazilor :) in plus e un oras compozit din multe puncte de vedere; daca te-ai obisnuit o vreme cu el nu mai are nimic obsedant...parerea mea. totul e ce vrei dupa ce te obisnuiesti...
pentru textul : să schimbăm numerele la case depăcat de titlu. că nu are text. nu orice înșiruire de cuvinte e poezie.
pentru textul : Plagiatul unei dimineţi dificile deNumerotez
pentru textul : două minute în reluare din viața poetului deA/ Gorune Tudore onorat! Uneori când noaptea bate în capul meu repetitiv mai ceva ca boleroul lui Ravel îmi vine așa, un gând, că ar trebui să închei și afacerile astea ale mele păguboase cu scrisul (la fel cum le-am încheiat pe celelalte cu banii) și anume într-un mod violent... să scriu câteva cuvinte strălucitor-obscene și apoi gata! Și să rămân doar cu ce-am fost odată, adică cu nimic desigur, să trăiesc in uitare. Însă mereu îmi dau seama că 1/ nu-s în stare de așa ceva pentru că-s un laș cel puțin deocamdată și 2/ și dacă m-aș strădui mai tare să nu mai fiu atât de laș n-ar fi decât orgoliu. Și nu că m-ar mâna marile sentimente umane (vezi actorul și sălbatici) dar chiar sunt sensibil la idee...
B/ Nicholas, eu te respect dar noi doi nu avem nimic în comun deși eu sunt bătrân, tu ești bătrân, dar noi doi suntem doi bătrâni foarte diferiți și aici nimeni nu mai poate face nimic. Dar dacă îți face plăcere să mă comentezi poți să o faci în continuare eu îți mulțumesc pentru gest și te rog să mă ierți pentru că ceea ce îmi scrii tu nu ajunge la mine
atat de greu se citeste poemul!... nu duce lipsa de inspiratie, ci de "priza la public", daca pot spune astfel.
pentru textul : pièce touchée deDacă mai era cazul, avem aici o bătaie de joc în direct și o pereche de palme aplicată pe Regulamentul Hermeneia de însuși întemeietorul site-ului.
Deci, citez 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul, desi l-as fi vrut mai incisiv si poate mai putin topîrcenist' am încheiat citatul... cometariu însoțit de peniță de aur.
Acum. mă întorc la Regulamentul site-ului unde găsesc
26. Membrii Hermeneia au posibilitatea
evidenţierii unui text prin acordarea unei „peniţe de aur”. Acest lucru va
trebui să fie însoţit întotdeauna de un comentariu care să explice motivaţia
celui care o oferă. Orice abuz va fi sancţionat de către editori/moderatori.
Și cum orice membru al site-ului poate spune 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul' atunci haideți să umplem textele de pe site cu penițe!
pentru textul : Îndobivărare deLight them up!
pentru că nu aduci nimic nou cu ultimul vers, doar în cazul în care în America s-or fi terminat femeile frumoase
pentru textul : copacul dinăuntru defoarte frumoasa prima strofa...interesanta metafora aceasta a fericirii casante...
pentru textul : Mereu altfel dar mereu în acelaşi loc dePoezie cu impact emotiv. M-au impresionat versurile "femeile noastre obosesc prea repede, multe au măduva uscată/ în palma cu spini, bărbații plivesc biserici" Ma gandesc de cateva zile la ele...
pentru textul : canon să dormim împreună deE drept, nu m-ai dat încă în judecată. Ai insinuat mai fin decât se albăstresc irişii. Lumea cu ale ei - unii-s balauri insensibili care scot flăcări (pe nas, evident), alţii-s la douăzeci de cm de talpa dumnezeului liric, gâdilându-l cu fir de borangic. Eu, niciodată la supermarket. Mă mulţumesc cu toneta din colţ. Şi nici batistă nu port; doar patent. Deci, da, nu cumpărăm (şi nici nu vindem, normal) la fel. :).
pentru textul : Adoriana minus zece deexcelent! asta numesc eu esentializare in poezie. sînt o mie de lucruri la care mă face să mă gîndesc.
pentru textul : de Anul Nou deDrăguţ, zău aşa!
pentru textul : două minute în reluare din viața poetului detextul poate fi încadrat la subsecţiunea "Lansare de Carte"
pentru textul : lansare de carte la Bookfest dePagini