Ionut, multumesc pentru fragmentul critic. Spune-mi daca exista vreo diferenta in stil, intre pro glob modernisti si utilizatorii de google. Si in special ar fi interesant de aflat in ce consta o asemenea diferenta.
Fabius, reușit experiment, ai o putere mare de sugestie și am remarcat că nu ai un stil "călduț", că ești foarte exigent cu ceea ce postezi, dar sunt deja confuză: tu ce faci, tot îți ștergi textele, le refaci într-o măsură sau alta și apoi repostezi?! Nu știu în ce măsură îți folosește ție chestia asta, dar nouă sincer nu. Și hermeneia nu încurajează, tocmai din acest motiv, retragerea textelor, o dată postate (nu că este interzis, dar nu este recomandat). Am citit ceva la tine, poate vreau să recitesc și altă dată, pentru că îmi amintesc similitudini, idei reluate, sau îmbunătățiri de stil etc. Cum altfel să ne dăm seama de evoluția/involuția unui membru dacă el nu lasă pe site decât ultimele texte postate?
Spre deosebire de Sorin Teodoriu, care spune "ai lasat loc de intrebari, de interpretari si asta inseamna mult din punctul meu de vedere, fiecare cititor poate sa-si inchipuie orice", eu consider că, într-o poezie, nivelul ambiguităţii trebuie să fie setat undeva pe minimum spre mediu. Ambiguitatea extremă este responsabilă de cea mai mare parte a "infracţionalităţii lirice". Cititorul nu are voie să-şi inchipuie orice când citeşte un text, iar autorul (cum spuneam şi-n altă parte) trebuie să spună mult, nu multe.
Cele spuse anterior privesc generaltiatea fenomenului, pentru că, în scrierea de faţă, nu este cazul. Textul este elastic atât cât îi permite contextul. Nu depăşeşte bariera episodului redat.
Aş avea trei observaţii: "apoi mâna dreaptă a bunicii
deschide uşa frigiderului..." - nu ştiu dacă-şi au rost indicaţiile "mâna dreaptă/uşa frigiderului". Mult mai natural ar suna "mâna bunicii deschide frigiderul".
"secţionând" - mult prea tehnic termenul.
Şi finalul, prin enumerare, este dizolvat.
În rest, textul este plăcut. Chiar mai mult de atât.
raluca, ia-o ca un avertisment. asta daca îți dorești cu adevărat să activezi și să postezi pe Hermeneia, și dacă nu cumva confunzi acest loc cu o rețea de interacțiune socială. nu că nu am interacționa ca ființe sociale dar acest loc nu este o rețea de interacțiune socială. deci, te rog să nu mai intri în discuții cu alți comentatori și să nu mai comentezi comentarii. mi-ar place să cred că nu există niciun fel de ambiguitate în ceea ce îți cer mai alesc că este stipulat și în regulament.
Trebuie sa fi lucrat mult la acest poem. Imi aminteste de vremurile cand poezia se lucra o noapte intreaga, poate mai multe nopti la rand. Mai ai cateva poeme asa.
Crisitina, m-ai susprins foarte plăcut! Dacă ar fi să îi pun un titlu acestui haiku, i-aş pune ,,descumpănire". Mi-a plăcut mult cum ai interpretat. Eu nu am făcut decât să decupez un cadru din natură :) Mulţumesc pentru citire atentă, profundă, pentru reflecţii, pentru un coment generos şi pentru semnul aurit.
Cred ca aceasta e o poezie delicata prin compozitie, chiar impregnata de unele reverberatii postmoderniste, dar care isi defineste metafore de o factura lirica aparent arhaica. De exemplu metafora "anotimpuri de tămâie" (ca o definitie poate a cuminteniei, copilariei sau poate nu) alaturi de google, mail da o nota originala in final. "înghețate în" suna putin greoi cand reciti, creand un hop, un fel de balast al sunetelor pina aici fluente.
şi ca să-ţi răspund şi ţie şi lui Silviu, - simplu am facut o pitică glumă cu blogul ca o aluzie la un comentariu al lui Silviu la recentul poem al Alinei Manole. da ce, numai Poemul Alinei să fie pus pe blog??? uneori, când sînt pe pagina lui Silviu dau o fugă prin blogul lui şi mai citesc şi eu câte o meditaţie diferită. de exemplu mi-a intrat sub piele, alaltăieri, următorul paragraf:
"dar dincolo de toate pe țeavă e moartea învelită în oțel". fain spus. textului meu de mai sus îi stă bine, îi prinde bine şi pe ultima bancă, nu-i musai să stea la locurile dintâi. dar glumeam.
domnule din oraşul cu tragerea pe roată, am votat alb şi apoi m-am făcut negru de supărare. ce vremuri dom'le, ce vremuri!
sunt unele disonanțe de ți se încîlcește limba la citire ("monștrilor lor", "fi frică", "maculăm albul"), dar și imagini faine: cînd nu iubim nici măcar nimicul zilei de mîine/ sau diferențele dintre noi; în care/ ne anesteziem ultimele versuri lizibile/ ca să nu ne doară/ frica lor de a spune ceva; comparația cu aurul topit în craniu și cuvintele care curg în urechi nu prea sună bine acolo, așa. și enumerația din str urm este fragilă. de parcă ar fi un discurs plictisitor la tribună, de-al unui politician ratat. ultima, evidențiată, e super. sincer îți spun.
Violeta, nu sunt exaltată cum crezi, ci doar am capacitatea de a mă bucura sincer de reușita cuiva despre care îmi închipui eu că merită. La mine nu funcționează și nu a funcționat niciodată "capra vecinului". Deci, aștept să văd coperta cărții. O poți edita?
Sensibil poem, de corectat însă un pleonasm 'când eram eu copil' și finalul cu alte probleme gramaticale. Propun 'și melcul de care mi-a zis tata să am grijă'.
E bine că scrieți în românește, sunteți un păstrător al limbii române în diaspora, pe viitor însă vă rog să fiți mai atent cum o folosiți în poeme. Orice limbă este un organism viu și este greu să ții pasul cu ea. Însă tentativa rămâne admirabilă mai ales în cazul celor plecați din țară așa ca Dvs., mulți poate nu apreciază asta așa cum s-ar cuveni.
Margas
onorant sa-ti vezi numele dupa Numele celorlalti. va multumesc. dar trebuie sa marturisesc ca am o retinere cand vine vorba de incadrari si incartiruiri.
Nu vi se pare ciudat ca omul modern ridica singur ziduri, intra intre ele de buna voie si apoi incepe sa strige dupa libertate si Celalat?
din degetul mare şi arătător fac un cerc şi te privesc peste capete
totul se amestecă
albastrul cerului şi frunzele şi mesele galbene
până ajung să te vâr în cercul meu
mi-e teamă
că dacă zâmbesc
faţa mi se va descompune
în mii de bucăţele
Da Vlad, mulţumesc pentru ideea cu salvare fără publicare. Nu m-am gândit. Oricum, văd că nici ţie nu îţi place. Nici nu mă aşteptam, dar nici tu, nici Virgil nu aveţi dreptate legat de "ideea" sau "miza" textului. Nu cred că are rost să dau exemple din literatură. Pe acest site, ce e drept rar, unele poezii ale mele au fost apreciate, iar proza numai mult mai demult. Eu sincer nu consider că pot scrie proză de valoare, nici nu aveam nevoie atenţionări. Dar simt nevoia uneori să sriu în proză pentru relaxare şi pregătirea unor texte lirice ulterioare. Oricum nu îmi retrag textul, dacă acest lucru îl consideri necesar.
Interesant. Plăcut. Eu cred că aș renunța la "aventuri" ca fiind prea explicativ față de tonul lejer incriptat ca un vrej cu frunze lipsă, și aș lăsa doar "toți vor 1,2 mai multe / șanse"; de asemenea merge parcă mai bine fără "eh, vor". Nu prea reușesc să-mi dau seama ce-i cu "răsucesc " acolo, cu cine se leagă și în general ce vrea el de la strofa aceea. Altfel, îndrăzneț ton, ar fi alegerea mea pe săptămâna aceasta. Îi stă bine poeziei tale fără scări, să știi.
...dacă cineva ar spune despre atitudinea ta că este una specifică măgarilor, nu ţi-ar atacă persoana... Fii serios şi bărbat, Eugen! Susţine-ţi vorbele! Şi încearcă să nu te mai contrazici în doar zece pixeli pătraţi:
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.
Şi cu asta, propun să ne oprim aici.
pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ionut, multumesc pentru fragmentul critic. Spune-mi daca exista vreo diferenta in stil, intre pro glob modernisti si utilizatorii de google. Si in special ar fi interesant de aflat in ce consta o asemenea diferenta.
pentru textul : și eu te iubesc deFabius, reușit experiment, ai o putere mare de sugestie și am remarcat că nu ai un stil "călduț", că ești foarte exigent cu ceea ce postezi, dar sunt deja confuză: tu ce faci, tot îți ștergi textele, le refaci într-o măsură sau alta și apoi repostezi?! Nu știu în ce măsură îți folosește ție chestia asta, dar nouă sincer nu. Și hermeneia nu încurajează, tocmai din acest motiv, retragerea textelor, o dată postate (nu că este interzis, dar nu este recomandat). Am citit ceva la tine, poate vreau să recitesc și altă dată, pentru că îmi amintesc similitudini, idei reluate, sau îmbunătățiri de stil etc. Cum altfel să ne dăm seama de evoluția/involuția unui membru dacă el nu lasă pe site decât ultimele texte postate?
pentru textul : [ praf de nimfă ] deSpre deosebire de Sorin Teodoriu, care spune "ai lasat loc de intrebari, de interpretari si asta inseamna mult din punctul meu de vedere, fiecare cititor poate sa-si inchipuie orice", eu consider că, într-o poezie, nivelul ambiguităţii trebuie să fie setat undeva pe minimum spre mediu. Ambiguitatea extremă este responsabilă de cea mai mare parte a "infracţionalităţii lirice". Cititorul nu are voie să-şi inchipuie orice când citeşte un text, iar autorul (cum spuneam şi-n altă parte) trebuie să spună mult, nu multe.
Cele spuse anterior privesc generaltiatea fenomenului, pentru că, în scrierea de faţă, nu este cazul. Textul este elastic atât cât îi permite contextul. Nu depăşeşte bariera episodului redat.
Aş avea trei observaţii: "apoi mâna dreaptă a bunicii
deschide uşa frigiderului..." - nu ştiu dacă-şi au rost indicaţiile "mâna dreaptă/uşa frigiderului". Mult mai natural ar suna "mâna bunicii deschide frigiderul".
"secţionând" - mult prea tehnic termenul.
Şi finalul, prin enumerare, este dizolvat.
În rest, textul este plăcut. Chiar mai mult de atât.
pentru textul : bunica a avut dreptate dece înseamnă liniuța din construcția „şi-le”? nu îi văd rostul.
pentru textul : chin dedone
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 21 deVă rog să-i găsiţi, totuşi, un titlu!
Textele trebuie:
"să aibă un titlu distinct. Nu se
permite absența titlului sau titlurile alcătuite numai din simboluri precum
*** sau @#$."
Mulţumesc!
pentru textul : Interferenţe deun pic scremut și prea poezie. cum s-ar zice, și prețios și căutat, deci nu
pentru textul : poem falus deraluca, ia-o ca un avertisment. asta daca îți dorești cu adevărat să activezi și să postezi pe Hermeneia, și dacă nu cumva confunzi acest loc cu o rețea de interacțiune socială. nu că nu am interacționa ca ființe sociale dar acest loc nu este o rețea de interacțiune socială. deci, te rog să nu mai intri în discuții cu alți comentatori și să nu mai comentezi comentarii. mi-ar place să cred că nu există niciun fel de ambiguitate în ceea ce îți cer mai alesc că este stipulat și în regulament.
pentru textul : de vorbă cu tine II deca incepe o limpazire a apelor...Si G. a fost doar o treapta (ultima?)
pentru textul : dragoste denu cred. la urma urmei fiecare avem miinile noastre si incheieturile nostre.
pentru textul : forbidden love denicodem, adresa de email cu care esti inscris pe site nu functioneaza. te rog sa o inlocuiesti cu una valida.
pentru textul : zugrăveală pe clipă deTrebuie sa fi lucrat mult la acest poem. Imi aminteste de vremurile cand poezia se lucra o noapte intreaga, poate mai multe nopti la rand. Mai ai cateva poeme asa.
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei deCrisitina, m-ai susprins foarte plăcut! Dacă ar fi să îi pun un titlu acestui haiku, i-aş pune ,,descumpănire". Mi-a plăcut mult cum ai interpretat. Eu nu am făcut decât să decupez un cadru din natură :) Mulţumesc pentru citire atentă, profundă, pentru reflecţii, pentru un coment generos şi pentru semnul aurit.
pentru textul : Haiku desînt de acord cu pisicile. nu însă și cu vremurile trecute.
pentru textul : neon fado deCred ca aceasta e o poezie delicata prin compozitie, chiar impregnata de unele reverberatii postmoderniste, dar care isi defineste metafore de o factura lirica aparent arhaica. De exemplu metafora "anotimpuri de tămâie" (ca o definitie poate a cuminteniei, copilariei sau poate nu) alaturi de google, mail da o nota originala in final. "înghețate în" suna putin greoi cand reciti, creand un hop, un fel de balast al sunetelor pina aici fluente.
pentru textul : Te caut pe google mai des deşi ca să-ţi răspund şi ţie şi lui Silviu, - simplu am facut o pitică glumă cu blogul ca o aluzie la un comentariu al lui Silviu la recentul poem al Alinei Manole. da ce, numai Poemul Alinei să fie pus pe blog??? uneori, când sînt pe pagina lui Silviu dau o fugă prin blogul lui şi mai citesc şi eu câte o meditaţie diferită. de exemplu mi-a intrat sub piele, alaltăieri, următorul paragraf:
"dar dincolo de toate pe țeavă e moartea învelită în oțel". fain spus. textului meu de mai sus îi stă bine, îi prinde bine şi pe ultima bancă, nu-i musai să stea la locurile dintâi. dar glumeam.
domnule din oraşul cu tragerea pe roată, am votat alb şi apoi m-am făcut negru de supărare. ce vremuri dom'le, ce vremuri!
pentru textul : dincolo de iluzie desunt unele disonanțe de ți se încîlcește limba la citire ("monștrilor lor", "fi frică", "maculăm albul"), dar și imagini faine: cînd nu iubim nici măcar nimicul zilei de mîine/ sau diferențele dintre noi; în care/ ne anesteziem ultimele versuri lizibile/ ca să nu ne doară/ frica lor de a spune ceva; comparația cu aurul topit în craniu și cuvintele care curg în urechi nu prea sună bine acolo, așa. și enumerația din str urm este fragilă. de parcă ar fi un discurs plictisitor la tribună, de-al unui politician ratat. ultima, evidențiată, e super. sincer îți spun.
pentru textul : de ce ar trebui deerata: "sa nu mai vedem si sa nu mai auzim" scuzati. eram coplesita.
pentru textul : reportaj despre pantofii roşii ai Anei deVioleta, nu sunt exaltată cum crezi, ci doar am capacitatea de a mă bucura sincer de reușita cuiva despre care îmi închipui eu că merită. La mine nu funcționează și nu a funcționat niciodată "capra vecinului". Deci, aștept să văd coperta cărții. O poți edita?
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie deSensibil poem, de corectat însă un pleonasm 'când eram eu copil' și finalul cu alte probleme gramaticale. Propun 'și melcul de care mi-a zis tata să am grijă'.
pentru textul : poem cu părinți deE bine că scrieți în românește, sunteți un păstrător al limbii române în diaspora, pe viitor însă vă rog să fiți mai atent cum o folosiți în poeme. Orice limbă este un organism viu și este greu să ții pasul cu ea. Însă tentativa rămâne admirabilă mai ales în cazul celor plecați din țară așa ca Dvs., mulți poate nu apreciază asta așa cum s-ar cuveni.
Margas
o sete de a fi piatra cu totul aparte, o incizie rafinata in forma malformata a spatiului - timpul. .ma bucur mult sa te citesc.
pentru textul : Setea de a fi piatră deonorant sa-ti vezi numele dupa Numele celorlalti. va multumesc. dar trebuie sa marturisesc ca am o retinere cand vine vorba de incadrari si incartiruiri.
pentru textul : Manifeste (3) – Manifest of Vorticism (Erza Pound) deNu vi se pare ciudat ca omul modern ridica singur ziduri, intra intre ele de buna voie si apoi incepe sa strige dupa libertate si Celalat?
din degetul mare şi arătător fac un cerc şi te privesc peste capete
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 23 detotul se amestecă
albastrul cerului şi frunzele şi mesele galbene
până ajung să te vâr în cercul meu
mi-e teamă
că dacă zâmbesc
faţa mi se va descompune
în mii de bucăţele
Da Vlad, mulţumesc pentru ideea cu salvare fără publicare. Nu m-am gândit. Oricum, văd că nici ţie nu îţi place. Nici nu mă aşteptam, dar nici tu, nici Virgil nu aveţi dreptate legat de "ideea" sau "miza" textului. Nu cred că are rost să dau exemple din literatură. Pe acest site, ce e drept rar, unele poezii ale mele au fost apreciate, iar proza numai mult mai demult. Eu sincer nu consider că pot scrie proză de valoare, nici nu aveam nevoie atenţionări. Dar simt nevoia uneori să sriu în proză pentru relaxare şi pregătirea unor texte lirice ulterioare. Oricum nu îmi retrag textul, dacă acest lucru îl consideri necesar.
pentru textul : Portretul unei călătoare deInteresant. Plăcut. Eu cred că aș renunța la "aventuri" ca fiind prea explicativ față de tonul lejer incriptat ca un vrej cu frunze lipsă, și aș lăsa doar "toți vor 1,2 mai multe / șanse"; de asemenea merge parcă mai bine fără "eh, vor". Nu prea reușesc să-mi dau seama ce-i cu "răsucesc " acolo, cu cine se leagă și în general ce vrea el de la strofa aceea. Altfel, îndrăzneț ton, ar fi alegerea mea pe săptămâna aceasta. Îi stă bine poeziei tale fără scări, să știi.
pentru textul : Jack pe vrejul de fasole denemișcarea privirii,
albul crucii,
coasta păsării oarbe,
colți adânciți,
căderea de sine,
vârful pleoapelor
peștera inimii
astea sînt fabricaţii ieftine. trebuie să te eliberezi de ele. e mult prea mult, obositor, îmbâcsit. trebuie sa schimbi macazul. text de şantier.
pentru textul : Trecere prin viață de...dacă cineva ar spune despre atitudinea ta că este una specifică măgarilor, nu ţi-ar atacă persoana... Fii serios şi bărbat, Eugen! Susţine-ţi vorbele! Şi încearcă să nu te mai contrazici în doar zece pixeli pătraţi:
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.
Şi cu asta, propun să ne oprim aici.
pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deAlina, onorat! Site-ul ți l-am lăsat pe mess, ca să nu facem reclamă.
pentru textul : paul blaj - poetul miazănoapte - ed. Napoca Star - Cluj - 2010 deAlma, să știi că și eu m-am gîndit la asta. Și cred că am să o fac sîmbăta asta.
pentru textul : login deam mai încercat cîte ceva. dar valsul e de vina.
pentru textul : ball masque dePagini