Niculescu, observ o tendinta de a raspunde agresiv comentariilor care, dintr-un motiv sau altul, nu iti cad bine. Nu trebuie confundata exigenta (si chiar este imbucurator ca pari a fi un adept al ei) cu ironiile si agresivitatea. Este adevarat ca este de preferat un comentariu asa cum l-ai cerut tu, pentru ca numai astfel el poate fi folositor, dar, pe de alta parte, nu putem inregimenta modalitatea in care fiecare vrea sa faca sau nu critica. Iar adresari de genul "in mandria ta de Mare Poet" sunt lipsite de respectul pe care incercam sa il promovam pe hermeneia.
esti!!! cineva spunea: "cuget, deci exist":) tu realizezi neputinta, deci existi! imprieteneste cu tine „cei o mie de ani”, construieste un pod pentru intoarcerea silabelor in cuvinte, rareste frigul din vertebre spunand: sunt viu, altfel cum ma inunda tristetea asta de dincolo de moarte... fa ceva in ajutorul cuvintelor, dar nu spune „ramas bun” :) in noi se moare mereu, dar viata incepe in fiecare zi, poate veni oricand ingerul unei bucurii... va lasa discret un bilet in usa...
Îţi scrisesem că a spera cu mine nu sună româneşte, chiar dacă ar fi licenţă poetică, tot nu merge. A spera împreună cu mine. Şi oricum, sună mult mai bine, chiar şi poetic: au sperat împreună cu mine, pentru că dă finalului forţa pe care nu o are, acum, prin cuvinte paucisilabice.
Eu aş da o lege: orice scriitor să fie obligat să înveţe armonie şi un instrument muzical. Sau măcar să ştie să fluiere :).
Matei draga, eu ti-as propune sa lasi gospodinele sa se pupe in fund si tu sa mergi la un psihiatru. Frustrarile tale nu incalca numai regulamentul ci si bunul simt.
Multumesc pt. apreciere, Virgile. Pt. că m-ai încurajat, aș vrea să dezvălui unele gȃnduri. Am publicat (la „Cartea Universitară”) o cărticică intitulată „Eseu despre sursele adevăratei cunoașter în Logica Budistă”. O consider o primă încercare nereușită. Deși s-a epuizat (tirajul a fost mic) și eu și editura am considerat că ea trebuie re-scrisă. Sper s-o fac după ce îmi voi termina alt proiect pe care îl moșesc de tei ani al unei alte cărți despre postmodern versus postmodernism. Carte pe care o tot scriu și rescriu postȃnd fragmente din ea pe Hermenia și Agonia, în primul rȃnd pentru a primi feedback-uri (mai ales critice) care m-au ajutat și mă ajută extrem de mult. Dar să revin la Budism. Cȃnd mă voi re-apuca de treabă, m-am hotărȃt ca fragmente din ea să le postez doar pe Hermenia. Și aceasta deoarece, spre deosebire de Agonia, aici cred că voi găsi cititori mai adecvați pentru a purta cu ei un dialog care, în primul rȃnd, să-mi folosească mie dar sper și preopinenților. Aș dori, dacă vor mai exista persoane care să parcurgă acest comentariu, să-mi transmită doar atȃt – dacă-i interesează sau nu o discuție despre Budism (evident, cine dprește poate să-mi transmită și altceva legat de temă). Este un fel de studiu de piață. Și ca să nu folosesc acest sit în scopuri personale, dau adresa pe care pot primi reacții: [email protected]. Cu mulțumiri anticipate.
Frumoasă poezie. Aș renunța la două cuvinte. Versurile "cu răsuflarea somnului/ gheară de leu alb/ îți ating nuferii îmi despic palmele în ei" nu au nevoie de mai mult. Cu drag, /O\
E ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
Mulțumesc pentru lectură și nu am nici de ce și mai ales nici cum să te iert și asta nu doar pentru că păcatele tale sunt nenumărate, ca și ale mele de altfel.
Îmi amintesc acum de o scenă din Nașul când Al Pacino (Michael Corleone) la confesional îi spune părintelui care îl îndemna să se spovedească ceva gen father I have sins beyond redemption...
Cam așa și noi tot scriind păcătuim în felul nostru și nu ne mai iartă nimeni nowadays.
Nici Virgil, nici Nicodem... nimeni!
Chiar nimeni
poemul ăsta mi-a plăcut, deși nu știu, cred că din obișnuință, e puțin ciudat să citesc versurile spațiate. auditiv, vizual, nu știu de ce m-a deranjat comparația "ca o grefă stoarsă". dar e un poem care după două, trei citiri mi-a lăsat o senzație de "hai să mergem la culcare, iubito, de mâine vine iarna". și pentru asta, mai ales ultimele patru versuri sunt de vină.
o impresie de seară, Daniela.
dragul meu îți recomand să citești regulamentul și secțiunea de răspunsuri la întrebări frecvente și vei găsi acolo explicații la nedumeririle tale. faptul că insiști oarecum agresiv cu întrebările acestea trădeză faptul că nu ai binevoit să citești acele informații.
sunt aceste cosiderații pe care le faci.Și, probabil, valabile. Opera aperta, nu? Pentru mine lucrurile stau așa: Copilul iubește lb. română în primul rând pt. că o iubește pe profesoara de limba română (am încercat să sugerez sexualitatea incipientă prin gestul lui de a-și pune obrazul pe fusta ei), dar el nu poate accepta propoziția, propunerea poetului (Nichita Stănescu) că lb. română este ca o duminică. Duminica lui Mihăiță e imundă, el deja simte acest lucru, e un preadolescent (chestia asta a lui Nichita se învață în clasa a șasea, ar fi trebuit poate să precizez în text) Și atunci izbucnește: Nu, nu este ca o duminică, adică precum duminicile din cartierul lui mărginaș și mărginit. Mulțumesc pentru o leacă melancolicul comentariu. Aveam nevoie după ce am luat atâtea poace. PS Vreau să scriu "o leacă" ,cine ce are cu mine?
aşa elev repetent, acuma da, putem sta de vorbă. scrierea asta de mai sus are niţel iz de naum, de nichita, dar la nivelul meu de colaborator al revistei literare Hermeneia, de-aia i-ai tras tu şuturi, pentru că d'ta eşti autor, artist, cenaclier, etc şi la nivelul d'tale de specialist şi membru pe la nu ştiu ce comunităţi literare multilateral dezvoltate, îţi permiţi să iei peste picior colegi într-ale scrisului, chiar dacă sînt ei cetăţeni ai imperiului mondial actual. şi mie mi se face greaţă, uneori, de atitudini flecare de la miştocari literari.
*
Silviu, mulţumesc, am să revin pe text ca să împac îngerii cu ursitoarea. promit.
*
Ottilia, treci şi petreci, cu tine mă simt ca acasă. mulţumesc pentru răsfoielile prin pagina mea.
Paul, PS ....Neo (daca de ala vorbesti si daca inca imi aduc eu bine aminte) era superhero, chiar si asa blind cum era...oricum Trinity l-a iubit pina la sfirsit...(ul vietii lui!):))) sa ne citim cu bine! Corina
andule, eu ți-am spus un adevăr. atât. sunt la fel de plictisit de polemici stupide. (Virgil îți poate confirma). în rest nu comentez. se vede că ai fost dezobișnuit să ți se spună verde în față ceva! probabil ai fost absorbit de traficul și aglomerația litherei. hai pa! du-te să-ți cumperi lumânări! ia și cârja!
iar eu ma tot întreb unde este poezia în textul de mai sus. Faptul că Bobadil a luat-o razna nu mă mai miră de multă vreme. Dar faptul că Alma o ia razna e o noutate. Tragică. Acum că a murit și Ștefan Iordache (care era poate un ultim reper în abulica Românie) îmi voi permite să citez din ultimul interviu pe care l-a acordat: „ Aleg să nu mă mai implic in societate. O fac pentru prima si ultima oară. Ceea ce trăim este o telenovelă. Dar nici sensul peiorativ al ideii de telenovelă nu mai este suficient pentru ce trăim. E o manea. De prost gust. Decât să vorbesc fără rost, nu-i mai bine să mă uit la salcia asta?” și „Nu cred că există prieteni, ci doar momente de prietenie.” Acum nu mă mai miră nimic. Măcar de ar trage cineva cortina peste...
lucian, textul tau e o strigatura, asa cum in talcioc isi striga marfa negustorii cu mot. ideea nu e rea. poezie de forma aceasta s-a mai facut. nici asta nu-i rau in sine. Insa, in loc de "va invit" pune "te invit", sau "vino" sau "hai", ca sa l seduci mai usor celui caruia i te adresezi. Apoi, e bine sa eviti explicatiile de tipul "Sugestie a alegerii libere ce o trăim!". Nu dezveli marfa, de multe ori ea va atrage mult mai bine imbracata sumar decat asa. iar titlul cred ca merge ca subtitlu.
Da Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
mi-a placut mai ales finalul... cu aceea iarna crescuta firesc ca un obstacol de netrecut, unde cuvintele doar ar accentua neputinta... o acceptare senina in fata unui destin fara recurs.
masha, e f frumos sa te gandesti la o plimbare prin Bucuresti, de la gara de nord la romexpo, in trasura, cu vestimentatia si manierele de altadata...
PR nu sunt, dar daca stii pe cineva care vrea un PR tanar si nelinistit...
daca ajunge cartea la cluj...cred ca da. acum nu stiu exact dar tirajul este 1000-1500 exemplare, din cate am inteles. ma voi interesa. desi am vazut ca se poate cumpara si online
Raluca, sper ca nu te gandesti la prostii. Parol! Stii cum se spune: o carte noua, e un nou-nascut. In sensul asta, da, apreciez gestul tau f delicat
Dle Gorun, recunosc, de ce sa nu recunosc?:P si daca mi ziceati sa nu recunosc, tot asa faceam. dar mi-a placut dialogul, care e o arta, evident. Filosofii stiu de ce
Multumesc si pentru penita. Credeam ca nu primesc niciuna si, vai, n-am dormit bine o noapte intreaga, Noroc ca nu sunt urs polar!
Sebi, iti vine sa crezi ca m-am uitat pe net sa vad ce inseamna Gambrinus? Halal educatiune, traiasca vinul in care m-am nascut! Pt Sinaia n-am mai cautat, am o strafulgerare ca-i sora mai mica a muntelui Sinai. Ca sa vezi ce inseamna a gandi in zilele noastre...
Maria(na) da, eu zic ca va fi o lansare si la Iasi, posibil prin decembrie...Apocalipsa nu vine, asa ca stau linistit. Si daca vine, am sa fiu ocupat.
Florine din cate stiu eu se scrie "grafitti", insa fiind doua opinii ar trebui sa verifici, poate greseala este la mine. As utiliza in unele locuri in loc de formele scurte mai degraba varianta normala pentru o mai buna "muzicalizare" a textului - de exemplu "astazi" in loc de "azi". Cred ca textul este fracturat in mod intentionat iar un probabil hint de intelegere a acestuia este tocmai aparatul polaroid si felul in care acesta face pozele fara a putea fi copiate :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Niculescu, observ o tendinta de a raspunde agresiv comentariilor care, dintr-un motiv sau altul, nu iti cad bine. Nu trebuie confundata exigenta (si chiar este imbucurator ca pari a fi un adept al ei) cu ironiile si agresivitatea. Este adevarat ca este de preferat un comentariu asa cum l-ai cerut tu, pentru ca numai astfel el poate fi folositor, dar, pe de alta parte, nu putem inregimenta modalitatea in care fiecare vrea sa faca sau nu critica. Iar adresari de genul "in mandria ta de Mare Poet" sunt lipsite de respectul pe care incercam sa il promovam pe hermeneia.
pentru textul : photo dete rog să adaugi diacriticele la acest text
pentru textul : Mic tratat despre descompunere deesti!!! cineva spunea: "cuget, deci exist":) tu realizezi neputinta, deci existi! imprieteneste cu tine „cei o mie de ani”, construieste un pod pentru intoarcerea silabelor in cuvinte, rareste frigul din vertebre spunand: sunt viu, altfel cum ma inunda tristetea asta de dincolo de moarte... fa ceva in ajutorul cuvintelor, dar nu spune „ramas bun” :) in noi se moare mereu, dar viata incepe in fiecare zi, poate veni oricand ingerul unei bucurii... va lasa discret un bilet in usa...
pentru textul : Bilet în ușă deÎţi scrisesem că a spera cu mine nu sună româneşte, chiar dacă ar fi licenţă poetică, tot nu merge. A spera împreună cu mine. Şi oricum, sună mult mai bine, chiar şi poetic: au sperat împreună cu mine, pentru că dă finalului forţa pe care nu o are, acum, prin cuvinte paucisilabice.
Eu aş da o lege: orice scriitor să fie obligat să înveţe armonie şi un instrument muzical. Sau măcar să ştie să fluiere :).
pentru textul : Suspect de poezie dedomnule Manolescu, există vreun motiv special pentru care ați ales să formatați textul cu caractere bold?
pentru textul : Dan Lusthaus, „Buddhist Phenomenology”, ed. RoutlengeCurzon, 2002. deMatei draga, eu ti-as propune sa lasi gospodinele sa se pupe in fund si tu sa mergi la un psihiatru. Frustrarile tale nu incalca numai regulamentul ci si bunul simt.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deMulțumesc pentru comentariu și apreciere. Te mai aștept
pentru textul : Primul strigăt deOk. Imi cer scuze. Am trimis un mail cu cererea permisiunii de a aproba acest text. Am specificat acolo si motivul acestei greseli. Multumesc!
pentru textul : Cum am mâncat un câine deMultumesc pt. apreciere, Virgile. Pt. că m-ai încurajat, aș vrea să dezvălui unele gȃnduri. Am publicat (la „Cartea Universitară”) o cărticică intitulată „Eseu despre sursele adevăratei cunoașter în Logica Budistă”. O consider o primă încercare nereușită. Deși s-a epuizat (tirajul a fost mic) și eu și editura am considerat că ea trebuie re-scrisă. Sper s-o fac după ce îmi voi termina alt proiect pe care îl moșesc de tei ani al unei alte cărți despre postmodern versus postmodernism. Carte pe care o tot scriu și rescriu postȃnd fragmente din ea pe Hermenia și Agonia, în primul rȃnd pentru a primi feedback-uri (mai ales critice) care m-au ajutat și mă ajută extrem de mult. Dar să revin la Budism. Cȃnd mă voi re-apuca de treabă, m-am hotărȃt ca fragmente din ea să le postez doar pe Hermenia. Și aceasta deoarece, spre deosebire de Agonia, aici cred că voi găsi cititori mai adecvați pentru a purta cu ei un dialog care, în primul rȃnd, să-mi folosească mie dar sper și preopinenților. Aș dori, dacă vor mai exista persoane care să parcurgă acest comentariu, să-mi transmită doar atȃt – dacă-i interesează sau nu o discuție despre Budism (evident, cine dprește poate să-mi transmită și altceva legat de temă). Este un fel de studiu de piață. Și ca să nu folosesc acest sit în scopuri personale, dau adresa pe care pot primi reacții: [email protected]. Cu mulțumiri anticipate.
pentru textul : Budismul și psihiatria deFrumoasă poezie. Aș renunța la două cuvinte. Versurile "cu răsuflarea somnului/ gheară de leu alb/ îți ating nuferii îmi despic palmele în ei" nu au nevoie de mai mult. Cu drag, /O\
pentru textul : gheara de leu alb deE ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : profetul I depentru comentariile dv.
pentru textul : poem de alungat singurătatea deMulțumesc pentru lectură și nu am nici de ce și mai ales nici cum să te iert și asta nu doar pentru că păcatele tale sunt nenumărate, ca și ale mele de altfel.
pentru textul : me and mr. tom waits deÎmi amintesc acum de o scenă din Nașul când Al Pacino (Michael Corleone) la confesional îi spune părintelui care îl îndemna să se spovedească ceva gen father I have sins beyond redemption...
Cam așa și noi tot scriind păcătuim în felul nostru și nu ne mai iartă nimeni nowadays.
Nici Virgil, nici Nicodem... nimeni!
Chiar nimeni
poemul ăsta mi-a plăcut, deși nu știu, cred că din obișnuință, e puțin ciudat să citesc versurile spațiate. auditiv, vizual, nu știu de ce m-a deranjat comparația "ca o grefă stoarsă". dar e un poem care după două, trei citiri mi-a lăsat o senzație de "hai să mergem la culcare, iubito, de mâine vine iarna". și pentru asta, mai ales ultimele patru versuri sunt de vină.
pentru textul : avangarda iernii deo impresie de seară, Daniela.
dragul meu îți recomand să citești regulamentul și secțiunea de răspunsuri la întrebări frecvente și vei găsi acolo explicații la nedumeririle tale. faptul că insiști oarecum agresiv cu întrebările acestea trădeză faptul că nu ai binevoit să citești acele informații.
pentru textul : la albia râului meu de lacrimi acolo am şezut şi-am plâns deda, e mai potrivit tilul acesta.
pentru textul : autoportret pe o roșcovă desunt aceste cosiderații pe care le faci.Și, probabil, valabile. Opera aperta, nu? Pentru mine lucrurile stau așa: Copilul iubește lb. română în primul rând pt. că o iubește pe profesoara de limba română (am încercat să sugerez sexualitatea incipientă prin gestul lui de a-și pune obrazul pe fusta ei), dar el nu poate accepta propoziția, propunerea poetului (Nichita Stănescu) că lb. română este ca o duminică. Duminica lui Mihăiță e imundă, el deja simte acest lucru, e un preadolescent (chestia asta a lui Nichita se învață în clasa a șasea, ar fi trebuit poate să precizez în text) Și atunci izbucnește: Nu, nu este ca o duminică, adică precum duminicile din cartierul lui mărginaș și mărginit. Mulțumesc pentru o leacă melancolicul comentariu. Aveam nevoie după ce am luat atâtea poace. PS Vreau să scriu "o leacă" ,cine ce are cu mine?
pentru textul : Limba română nu este ca o duminică deDar o atitudine, un gest public într-o chestiune naţională înseamnă neapărat acţiune politică iar absenţa lor nu cumva este laşitate în stare pură ?
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deaşa elev repetent, acuma da, putem sta de vorbă. scrierea asta de mai sus are niţel iz de naum, de nichita, dar la nivelul meu de colaborator al revistei literare Hermeneia, de-aia i-ai tras tu şuturi, pentru că d'ta eşti autor, artist, cenaclier, etc şi la nivelul d'tale de specialist şi membru pe la nu ştiu ce comunităţi literare multilateral dezvoltate, îţi permiţi să iei peste picior colegi într-ale scrisului, chiar dacă sînt ei cetăţeni ai imperiului mondial actual. şi mie mi se face greaţă, uneori, de atitudini flecare de la miştocari literari.
pentru textul : cînd creştea din ţărînă ideea de*
Silviu, mulţumesc, am să revin pe text ca să împac îngerii cu ursitoarea. promit.
*
Ottilia, treci şi petreci, cu tine mă simt ca acasă. mulţumesc pentru răsfoielile prin pagina mea.
Paul, PS ....Neo (daca de ala vorbesti si daca inca imi aduc eu bine aminte) era superhero, chiar si asa blind cum era...oricum Trinity l-a iubit pina la sfirsit...(ul vietii lui!):))) sa ne citim cu bine! Corina
pentru textul : caut femeie deandule, eu ți-am spus un adevăr. atât. sunt la fel de plictisit de polemici stupide. (Virgil îți poate confirma). în rest nu comentez. se vede că ai fost dezobișnuit să ți se spună verde în față ceva! probabil ai fost absorbit de traficul și aglomerația litherei. hai pa! du-te să-ți cumperi lumânări! ia și cârja!
pentru textul : Felicia demulţumesc pentru opinie Virgil.
pentru textul : Porţia de filozofie deiar eu ma tot întreb unde este poezia în textul de mai sus. Faptul că Bobadil a luat-o razna nu mă mai miră de multă vreme. Dar faptul că Alma o ia razna e o noutate. Tragică. Acum că a murit și Ștefan Iordache (care era poate un ultim reper în abulica Românie) îmi voi permite să citez din ultimul interviu pe care l-a acordat: „ Aleg să nu mă mai implic in societate. O fac pentru prima si ultima oară. Ceea ce trăim este o telenovelă. Dar nici sensul peiorativ al ideii de telenovelă nu mai este suficient pentru ce trăim. E o manea. De prost gust. Decât să vorbesc fără rost, nu-i mai bine să mă uit la salcia asta?” și „Nu cred că există prieteni, ci doar momente de prietenie.” Acum nu mă mai miră nimic. Măcar de ar trage cineva cortina peste...
pentru textul : Pixeli depăi aprecierea mea era serioasă, de ce „să ne rîdem”
pentru textul : apriliano delucian, textul tau e o strigatura, asa cum in talcioc isi striga marfa negustorii cu mot. ideea nu e rea. poezie de forma aceasta s-a mai facut. nici asta nu-i rau in sine. Insa, in loc de "va invit" pune "te invit", sau "vino" sau "hai", ca sa l seduci mai usor celui caruia i te adresezi. Apoi, e bine sa eviti explicatiile de tipul "Sugestie a alegerii libere ce o trăim!". Nu dezveli marfa, de multe ori ea va atrage mult mai bine imbracata sumar decat asa. iar titlul cred ca merge ca subtitlu.
pentru textul : Invitație deDa Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
pentru textul : ferestrele nu au nume demi-a placut mai ales finalul... cu aceea iarna crescuta firesc ca un obstacol de netrecut, unde cuvintele doar ar accentua neputinta... o acceptare senina in fata unui destin fara recurs.
pentru textul : va fi fost să pleci demasha, e f frumos sa te gandesti la o plimbare prin Bucuresti, de la gara de nord la romexpo, in trasura, cu vestimentatia si manierele de altadata...
PR nu sunt, dar daca stii pe cineva care vrea un PR tanar si nelinistit...
daca ajunge cartea la cluj...cred ca da. acum nu stiu exact dar tirajul este 1000-1500 exemplare, din cate am inteles. ma voi interesa. desi am vazut ca se poate cumpara si online
Raluca, sper ca nu te gandesti la prostii. Parol! Stii cum se spune: o carte noua, e un nou-nascut. In sensul asta, da, apreciez gestul tau f delicat
Dle Gorun, recunosc, de ce sa nu recunosc?:P si daca mi ziceati sa nu recunosc, tot asa faceam. dar mi-a placut dialogul, care e o arta, evident. Filosofii stiu de ce
Multumesc si pentru penita. Credeam ca nu primesc niciuna si, vai, n-am dormit bine o noapte intreaga, Noroc ca nu sunt urs polar!
Sebi, iti vine sa crezi ca m-am uitat pe net sa vad ce inseamna Gambrinus? Halal educatiune, traiasca vinul in care m-am nascut! Pt Sinaia n-am mai cautat, am o strafulgerare ca-i sora mai mica a muntelui Sinai. Ca sa vezi ce inseamna a gandi in zilele noastre...
Maria(na) da, eu zic ca va fi o lansare si la Iasi, posibil prin decembrie...Apocalipsa nu vine, asa ca stau linistit. Si daca vine, am sa fiu ocupat.
Multumesc
pentru textul : Urâții - lansare de carte deFlorine din cate stiu eu se scrie "grafitti", insa fiind doua opinii ar trebui sa verifici, poate greseala este la mine. As utiliza in unele locuri in loc de formele scurte mai degraba varianta normala pentru o mai buna "muzicalizare" a textului - de exemplu "astazi" in loc de "azi". Cred ca textul este fracturat in mod intentionat iar un probabil hint de intelegere a acestuia este tocmai aparatul polaroid si felul in care acesta face pozele fara a putea fi copiate :)
pentru textul : Nostalgie deVirgil, multumesc de comentariu, s-a notat, dar oricum nu cred ca trebuia sa "te obosesti" asa de tare. Matei, multumesc de apreciere. Andu
pentru textul : o lună aproape plină dePagini