nu prea vad ce legatura are cu tecstul incriminat felul in care scriu eu. ca n-am vorbit nici despre mine si nici despre tecstele mele, deci mi se pare deloc onest, ba chiar rautacios comentariul tau, plus ca e oleaca offtopic, plus ca valoarea mea literara nu se discuta in materie de termenii pe care ii folosesc in scrieri si nici nu se discuta aici. asa ca nu te mai alinta singur si accepta barbateste o parere. nu sunt eu cea mai justa parere, dar cred ca am libertatea sa mi-o spun. si stii bine, cand am avut de apreciat am facut-o fara tagada.
o sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
E un alt stil, un stil care se pare că te prinde.
Am crezut că după versul, „ceva mai vechi şi dulceag ca sângele meu”, nu mai urmează nimic... E o ruptură acolo, chiar dacă spre final revii cu unele idei. Finalul e bun.
Cred că acesta este stilul în care te-ai putea perfecta :)
PS. Apropo de discuțiile personale, de expunerea problemelor personale, cred că e bine să fim mai reținuți. Nu ajută nimănui, dimpotrivă!
Și mie îmi place haiku-ul! Redă excelent starea de sărăcie, de disconfort (păduchii și CD-ul zgâriat), dar și puterea de a trece peste toate încercând să avem mici bucurii. Continuă!
multumesc pentru citire, Sancho, precum si pentru sensibilitatea cu care te-ai apropiat de poem. e, intr-adevar, putina schiopatare in strofele mentionate de tine, insa la prima sugestie nu pot face nimic, asa e textul original, aflat la Ioan 20: 20, 21 "Niste Greci dintre cei ce se suisera sa se inchine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat si au zis: Domnule, am vrea sa vedem pe Isus". la cea de-a doua, ma voi mai gandi!
Mircea a fost si ramane un poet aparator al valorilor traditionale, lui nu-i place sa experimenteze prea mult. Nu doar tata a doi copii dar si probabil un bun crestin (ortodox?) el se lupta ca Sf. Gheorghe cu balaurul literaturii moderne, plina (in opinia sa) de gunoaie. Ideea poemului este, cel putin in aceasta perspectiva, destul de clara. Constructia logica a poemului insa aluneca in ambiguitate deoarece, dupa ce in primele trei strofe autorul ne prezinta lucruri foarte grave comise de acesti "pupincuristi" cum ar fi ca sunt "obsedati de erectii", ca "scriu in dejectii" sau "derad ce nu este al lor" etc in ultima strofa acesta ne spune ca "grav este faptul ca au reguli admise ce le incalca..." ceea ce anuleaza intr-un fel gravitatea acuzatiilor anterioare. Aceasta exprimare ar trebui evitata, in opinia mea. Dpdv tehnic prima strofa sufera de o rima fortata la versurile 1 si 3 plus o exprimare dubioasa "spatiul eter al internetul virtual".
eu aș renunța și la titlu... mai ales la semnul de exclamație...
și o spun fără malițiozitate... uite cum vad eu textul, am scos evidențele & cuv. inutile care încarcă, se modifică sensul ideii, dar poemul merită:
sunt surprinsă
de venirea
celui mai flămând anotimp
dorinţa
lasă mirosul de tămâie să suie
nu mai simt greutatea amurgului
mă voi prelungi
peste strigătul fluturilor
într-o strălucire
Andreea Iancu: simpatic text, zici...:) ( si eu, care credeam ca nu-mi scosesem catelusul la plimbare pe Hermenia! ) ca sa folosessc acest simpatic adjectiv, iti raspund: simpatic si comentariul tau, dar irelevant; exemplifica si dezvolta ideea, sa aflu si eu de ce e simpatic si de ce e cliseistic.
Ela... nu ai inteles dar asta-i vina mea pentru ca eram intr-o pasa mai criptica atunci cand am redactat comentariul... verdele e verde iar atunci cand se transmite din mana in mana da dureri deasupra inimii... saraca, o sti ea de ce.
Sixtus, onorat de penita. nu stiu daca o merit sau nu. ceea ce stiu insa e de unde am scos textul, stiu ca descrierea e cat se poate de reala, cuvant cu cuvant, ca n-am folosit zorzoane pentru ca mi-ar fi fost rusine sa apelez la ele, avand in vedere tema (sunt pur si simplu fapte diluate de imaginatie), ca n-am vrut un titlu pompos pentru ca era o simpla amintire despre cineva, ca modul de expunere n-a fost premeditat decat in mica masura, iar acele slashuri grabesc pronuntia atunci cand imi citesc mie textul. in rest e foarte adevarat ce zicea un alt comentator. nu stiu nimic. cu prietenie, kranich
cred ca l-as recunoaste si nesemnat. vad in fiecare text de-al tau o noua pagina din aceeasi poveste; o poveste pe care o poti citi deschizînd-o oriunde (ca șotron al lui cortazar), ca si cum lucrurile ar exista cronologic, dar nu s-ar derula cronologic, succesiunea cronologica ar fi total irelevanta, ca si succesiunea veghe-trezie
cred ca am sa refac un pic inceputul, pentru ca e intr-adevar un preambul, asa imi ies mie textele, un fel de povesti cu introducere, cuprins si final. apoi am sa vad daca e necesar sau nu :). multumesc, ma bucur pentru trecerea ta.
Luminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
Te asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
Precizari: Philolaos (in acest context) nu este matematicianul si filosoful grec din vremea lui Socrate. M-am referit la sculptorul contemporan Philolaos Tloupas care in 1972 a creat "Pasarea mecanica" in La Defence, Paris. Materialul preponderent utilizat in sculpturile sale este otelul. Grec prin origine, francez prin adoptie, a fost decorat anul trecut pentru activitatea sa artistica de exceptie.
Îmi cer scuze, dar nu mi-am dat seama de ceea ce înseamnă "padding", nici după ce am citit explicaţiile găsite pe undeva: "proprietăţi care definesc spaţiul dintre marginea elementului şi conţinutul acestuia". Doar pot bănui la ce se referă, nu trebuie să fie mare filozofie, dar tot nu ştiu cum se operează cu aşa ceva. Mai precis: nu-mi dau seama ce era rău înainte şi ce e bine acum.
sache, mulțumesc pentru trecere. evident, ca și cu oricare alt text al meu. atîta timp cît menționezi autorul/originea poți să îl citești/citezi oriunde.
Acuma nimeni nu asteapta de la mine critica strict poetica. Ci doar sensoriala si poezia-n sine ori fiecare strofa luata separat care-i de sine statoare in fond mi-a placut. Si m-a dus cu gindul, intr-un alt fel la rabayate. Mereu fac comparatii ca am un defect de-a pune ce-mi place pe loc linga ce mi-a placut o data-altadata.Da, dusmanii mei sint nervozele mele. Dar si prietenii mei. ai nostrii.In final nimic nu-i mai sanatos in viata decit sa-ti cunosti si apropii...nevrozele.( cred ca pun prea multi de ii) ma iarta ,Hanny:)
Domnule Mircea, poezia incepe de la "ascultând ploaia primordială care te face să te simți bine..." Cu ocazia sărbătorilor aveți din partea mea o peniță de aur. La mulți ani Mahmoud Djamal
"sub arcadele porților voastre închin cuarțul tăcerilor ca pe un prunc abia alăptat de întâia zăpadă. frumos acest final si poemul nu-i unul de aruncat la cos! e un omagiu adus omului lumina. as elimina din text "din an in paste". Cu speranta ca vei taia acest surplus dau o penita, prima de altfel.
Domnule Ion, nu mă supăr, e opinia dumneavoastră şi o respect. O să mă mai gândesc la cele spuse de dumneavoastră şi o să mai operez modificări pe parcurs, oricum nu majore, care să schimbe textul la faţă. Vă mulţumesc pentru trecere şi opinie. Cu stimă, Bot Eugen
Cristina, mulţumesc pentru lectură şi aprecieri. O să mai revăd textul încă o dată, să văd ce se mai poate tăia sau modifica. Paranteza de care zici îşi are rolul său acolo. Eu personal nu m-am poticnit de ea. Apoi conjuncţiile şi prepoziţiile îşi au rolul lor în text, acela de a închega mai bine un discurs. Modificări majore, oricum, nu cred că o să se mai întâmple... Dar mă bucur totuşi că anumite imagini şi metafore ţi-au plăcut.
Atac la persoană?! Nu înţelegi că referirea mea era la autorul Cezar?!
Încă ceva: în acest moment (ceea ce înseamnă că nu cunosc viitorul), din punctul meu de vedere, ca "autor" de poezie, eşti un nimeni. Ce poţi să faci este să pui mâna pe-un manual de gramatică, de clasa a V-a, apoi multe, multe lecturi, şi abia apoi să dai cu pixu-n foaie. Dar toate astea numai după ce-ţi scoţi din cap că vârsta este un argument al competitivităţii în vreun domeniu, în afara obţinerii unui loc în tramvai. Şi nici măcar ăla de fiecare dată.
Cred ca e o diferenta destul de evidenta de limbaj, formulare( nu gasesc un cuvant mai potrivit ) intre incpeutul si sfarsitul primei strofe. Adica primele trei versuri iti aduc in minte poeticul, expresia poetica de o anumita natura si apoi vine o comparatie nu prea potrivita cu buncar, container... Cred ca puteti gasi ceva mai bun de atat.
Strofa a doua mi se pare mult mai buna exceptand poate "intrebarile fara raspuns" care-mi dau senzatia de stereotipie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cel cu scara.
pentru textul : Cei trei Iacob denu prea vad ce legatura are cu tecstul incriminat felul in care scriu eu. ca n-am vorbit nici despre mine si nici despre tecstele mele, deci mi se pare deloc onest, ba chiar rautacios comentariul tau, plus ca e oleaca offtopic, plus ca valoarea mea literara nu se discuta in materie de termenii pe care ii folosesc in scrieri si nici nu se discuta aici. asa ca nu te mai alinta singur si accepta barbateste o parere. nu sunt eu cea mai justa parere, dar cred ca am libertatea sa mi-o spun. si stii bine, cand am avut de apreciat am facut-o fara tagada.
pentru textul : domnule Labiș deo sa trec peste jignirile tale, se pare ca de o vreme e o obisnuinta a editorilor hermeneia sa/mi arunce cate o pisica peste gard, nu te teme ca nu sufar de autosuficienta, mai mult decat crezi sunt constienta de lipsurile textelor mele, de multe ori nu pot scoate ceea ce am vrut din ele insa nu ma opresc aici ci de multe ori revin in timp asupra lor incercand sa le cizelez. nu exista limite in ceea ce priveste imaginatia. am spus si o mai repet, gandirea mea vine din muzica de unde am invatat ca anume ceea ce astazi pare fortat si poate chiar decadent e o treapta noua a limbajului muzical si implicit poetic. poti sa/ti dau nenumarate exemple in care nume mari ale componisiticii au fost considerati de contemporani drept promotorii unor solutii fortate , impingand la maxim cromatismele si disonantele ... eu cred in inovatii, cred in ghetari in flacari..e chiar o imagine cool... unii isi pot imagina asta, altii nu, iar altii pot chiar sa intre in pielea ghetarului in flacari ... nu/ti cer sa ma intelegi, nici sa ma citesti, nici sa ma comentezi...a fost optiunea ta, nu esti nici macar obligat de statutul de editor. daca il ai, esti absolvit de aceasta obligatie pe pagina mea atat timp cat mai scriu pe hermeneia.pana la urma nu inteleg de ce va face asa o mare placere sa ma atacati daca e liniste. unora le place cu orice pret scandalul si daca nu au subiecte inventeaza. regret intrucat imi placea cum scrii si priveam cu respect spre textele semnate emil pal. kelaro
pentru textul : hurricane plane deE un alt stil, un stil care se pare că te prinde.
Am crezut că după versul, „ceva mai vechi şi dulceag ca sângele meu”, nu mai urmează nimic... E o ruptură acolo, chiar dacă spre final revii cu unele idei. Finalul e bun.
Cred că acesta este stilul în care te-ai putea perfecta :)
PS. Apropo de discuțiile personale, de expunerea problemelor personale, cred că e bine să fim mai reținuți. Nu ajută nimănui, dimpotrivă!
Și mie îmi place haiku-ul! Redă excelent starea de sărăcie, de disconfort (păduchii și CD-ul zgâriat), dar și puterea de a trece peste toate încercând să avem mici bucurii. Continuă!
pentru textul : cerşind milă păduchilor demultumesc pentru citire, Sancho, precum si pentru sensibilitatea cu care te-ai apropiat de poem. e, intr-adevar, putina schiopatare in strofele mentionate de tine, insa la prima sugestie nu pot face nimic, asa e textul original, aflat la Ioan 20: 20, 21 "Niste Greci dintre cei ce se suisera sa se inchine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat si au zis: Domnule, am vrea sa vedem pe Isus". la cea de-a doua, ma voi mai gandi!
pentru textul : Am vrea să vedem pe Isus de"ruga îmi zboară circular
prin etaje de foc" -
Un poem deosebit cu o linie clară. Foarte reuşit. Ioan.
pentru textul : Fructul de sare deMircea a fost si ramane un poet aparator al valorilor traditionale, lui nu-i place sa experimenteze prea mult. Nu doar tata a doi copii dar si probabil un bun crestin (ortodox?) el se lupta ca Sf. Gheorghe cu balaurul literaturii moderne, plina (in opinia sa) de gunoaie. Ideea poemului este, cel putin in aceasta perspectiva, destul de clara. Constructia logica a poemului insa aluneca in ambiguitate deoarece, dupa ce in primele trei strofe autorul ne prezinta lucruri foarte grave comise de acesti "pupincuristi" cum ar fi ca sunt "obsedati de erectii", ca "scriu in dejectii" sau "derad ce nu este al lor" etc in ultima strofa acesta ne spune ca "grav este faptul ca au reguli admise ce le incalca..." ceea ce anuleaza intr-un fel gravitatea acuzatiilor anterioare. Aceasta exprimare ar trebui evitata, in opinia mea. Dpdv tehnic prima strofa sufera de o rima fortata la versurile 1 si 3 plus o exprimare dubioasa "spatiul eter al internetul virtual".
pentru textul : Ferma porcilor denu mi se pare un text care sa merite o penita. e subtirel rau dar, asta e. un fel de zicere adolescentina fara prea mare greutate specifica
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deeu aș renunța și la titlu... mai ales la semnul de exclamație...
și o spun fără malițiozitate... uite cum vad eu textul, am scos evidențele & cuv. inutile care încarcă, se modifică sensul ideii, dar poemul merită:
sunt surprinsă
de venirea
celui mai flămând anotimp
dorinţa
lasă mirosul de tămâie să suie
nu mai simt greutatea amurgului
mă voi prelungi
peste strigătul fluturilor
într-o strălucire
recunosc
pentru textul : Te recunosc! deFrancisc, Alma, mulțumesc.
pentru textul : primăvara lui ghilgameș deAndreea Iancu: simpatic text, zici...:) ( si eu, care credeam ca nu-mi scosesem catelusul la plimbare pe Hermenia! ) ca sa folosessc acest simpatic adjectiv, iti raspund: simpatic si comentariul tau, dar irelevant; exemplifica si dezvolta ideea, sa aflu si eu de ce e simpatic si de ce e cliseistic.
pentru textul : Recapitulare deEla... nu ai inteles dar asta-i vina mea pentru ca eram intr-o pasa mai criptica atunci cand am redactat comentariul... verdele e verde iar atunci cand se transmite din mana in mana da dureri deasupra inimii... saraca, o sti ea de ce.
pentru textul : Five Seconds deSixtus, onorat de penita. nu stiu daca o merit sau nu. ceea ce stiu insa e de unde am scos textul, stiu ca descrierea e cat se poate de reala, cuvant cu cuvant, ca n-am folosit zorzoane pentru ca mi-ar fi fost rusine sa apelez la ele, avand in vedere tema (sunt pur si simplu fapte diluate de imaginatie), ca n-am vrut un titlu pompos pentru ca era o simpla amintire despre cineva, ca modul de expunere n-a fost premeditat decat in mica masura, iar acele slashuri grabesc pronuntia atunci cand imi citesc mie textul. in rest e foarte adevarat ce zicea un alt comentator. nu stiu nimic. cu prietenie, kranich
pentru textul : mama deMi-au plăcut versurile din final: "pletele Rusalkai leaga fluviul de noapte" pentru că lasă loc de sensuri în imaginație.
pentru textul : Flash back decred ca l-as recunoaste si nesemnat. vad in fiecare text de-al tau o noua pagina din aceeasi poveste; o poveste pe care o poti citi deschizînd-o oriunde (ca șotron al lui cortazar), ca si cum lucrurile ar exista cronologic, dar nu s-ar derula cronologic, succesiunea cronologica ar fi total irelevanta, ca si succesiunea veghe-trezie
pentru textul : ferestrele nu au nume decred ca am sa refac un pic inceputul, pentru ca e intr-adevar un preambul, asa imi ies mie textele, un fel de povesti cu introducere, cuprins si final. apoi am sa vad daca e necesar sau nu :). multumesc, ma bucur pentru trecerea ta.
pentru textul : shine deLuminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deTe asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
Precizari: Philolaos (in acest context) nu este matematicianul si filosoful grec din vremea lui Socrate. M-am referit la sculptorul contemporan Philolaos Tloupas care in 1972 a creat "Pasarea mecanica" in La Defence, Paris. Materialul preponderent utilizat in sculpturile sale este otelul. Grec prin origine, francez prin adoptie, a fost decorat anul trecut pentru activitatea sa artistica de exceptie.
pentru textul : helioză II demultumesc Dsoara Marina pentru recomandari. voi incerca sa le urmez si chiar cred ca imi vor fi de folos. cu acelasi respect.
pentru textul : o părere retroactivă pentru a nu se mai repeta deAmuzant? Exotic. Sper să iasă bine.
Îmi cer scuze, dar nu mi-am dat seama de ceea ce înseamnă "padding", nici după ce am citit explicaţiile găsite pe undeva: "proprietăţi care definesc spaţiul dintre marginea elementului şi conţinutul acestuia". Doar pot bănui la ce se referă, nu trebuie să fie mare filozofie, dar tot nu ştiu cum se operează cu aşa ceva. Mai precis: nu-mi dau seama ce era rău înainte şi ce e bine acum.
pentru textul : Zilele cubaneze la Sibiu desache, mulțumesc pentru trecere. evident, ca și cu oricare alt text al meu. atîta timp cît menționezi autorul/originea poți să îl citești/citezi oriunde.
pentru textul : copacul dinăuntru deDaca ati defini 'forma de slagar' poate as intelege ce fel de 'crochiu' ar putea deveni...
pentru textul : ROTUND deEu credeam ca e poezie(!)
Multumesc, oricum!
20..13, desigur !:)
pentru textul : sunt orb deAcuma nimeni nu asteapta de la mine critica strict poetica. Ci doar sensoriala si poezia-n sine ori fiecare strofa luata separat care-i de sine statoare in fond mi-a placut. Si m-a dus cu gindul, intr-un alt fel la rabayate. Mereu fac comparatii ca am un defect de-a pune ce-mi place pe loc linga ce mi-a placut o data-altadata.Da, dusmanii mei sint nervozele mele. Dar si prietenii mei. ai nostrii.In final nimic nu-i mai sanatos in viata decit sa-ti cunosti si apropii...nevrozele.( cred ca pun prea multi de ii) ma iarta ,Hanny:)
pentru textul : engrame deDomnule Mircea, poezia incepe de la "ascultând ploaia primordială care te face să te simți bine..." Cu ocazia sărbătorilor aveți din partea mea o peniță de aur. La mulți ani Mahmoud Djamal
pentru textul : casa de pe colină de"sub arcadele porților voastre închin cuarțul tăcerilor ca pe un prunc abia alăptat de întâia zăpadă. frumos acest final si poemul nu-i unul de aruncat la cos! e un omagiu adus omului lumina. as elimina din text "din an in paste". Cu speranta ca vei taia acest surplus dau o penita, prima de altfel.
pentru textul : închinare de cuarț deDomnule Ion, nu mă supăr, e opinia dumneavoastră şi o respect. O să mă mai gândesc la cele spuse de dumneavoastră şi o să mai operez modificări pe parcurs, oricum nu majore, care să schimbe textul la faţă. Vă mulţumesc pentru trecere şi opinie. Cu stimă, Bot Eugen
Cristina, mulţumesc pentru lectură şi aprecieri. O să mai revăd textul încă o dată, să văd ce se mai poate tăia sau modifica. Paranteza de care zici îşi are rolul său acolo. Eu personal nu m-am poticnit de ea. Apoi conjuncţiile şi prepoziţiile îşi au rolul lor în text, acela de a închega mai bine un discurs. Modificări majore, oricum, nu cred că o să se mai întâmple... Dar mă bucur totuşi că anumite imagini şi metafore ţi-au plăcut.
pentru textul : Penumbra pumnului binevoitor deAtac la persoană?! Nu înţelegi că referirea mea era la autorul Cezar?!
pentru textul : iarna deÎncă ceva: în acest moment (ceea ce înseamnă că nu cunosc viitorul), din punctul meu de vedere, ca "autor" de poezie, eşti un nimeni. Ce poţi să faci este să pui mâna pe-un manual de gramatică, de clasa a V-a, apoi multe, multe lecturi, şi abia apoi să dai cu pixu-n foaie. Dar toate astea numai după ce-ţi scoţi din cap că vârsta este un argument al competitivităţii în vreun domeniu, în afara obţinerii unui loc în tramvai. Şi nici măcar ăla de fiecare dată.
Cred ca e o diferenta destul de evidenta de limbaj, formulare( nu gasesc un cuvant mai potrivit ) intre incpeutul si sfarsitul primei strofe. Adica primele trei versuri iti aduc in minte poeticul, expresia poetica de o anumita natura si apoi vine o comparatie nu prea potrivita cu buncar, container... Cred ca puteti gasi ceva mai bun de atat.
Strofa a doua mi se pare mult mai buna exceptand poate "intrebarile fara raspuns" care-mi dau senzatia de stereotipie.
ialin
pentru textul : trapa demultumesc pt atentia dvs constanta
pentru textul : arca lui do dePagini