Dorel, ai făcut o observație corectă (cel puțin într-un anumit context - sau cum s-ar spune în matematică, date fiind anumite condiții, deci nu întotdeauna) dar ai produs o interpretare greșită. Și este greștită pentru că bănuiesc că nu știi exact despre ce vorbești (în general) și cu certitudine nu știi cum funcționează algoritmul din spatele contorului (în special). Te pot însă asigura că scenariul pe care îl întrevezi tu este nerealizabil. Iar temerea nefondată. Iar dacă îți imaginezi o soluție ideală, în care accesarea de către persoana care a postat textul (nu care este logată la un moment dat, pentru că cele două lucruri nu sînt întotdeauna identice) să nu se înregistreze în contorul vizitării paginii, sînt nevoit să îți aduc vestea proastă că acea soluție nu s-a inventat încă și probabil că nici nu se va putea inventa, date fiind detaliile tehnice ale modului cum funcționează diferitele pagini de web. Iar dacă cineva îți va spune că așa ceva este posibil în mod absolut îți garantez eu că se laudă. Există mai multe sisteme și mai multe soluții dar absolut nici una nu este perfectă. Cea implementată aici de mine este, cel puțin în opinia mea, cea care reduce la maximum posibilitatea de abuz.

Multumesc pentru remarcă, domnule Virgil. Am făcut ceva modificări. Acum la sfârsit de an, vă doresc sănătate, bucurii impărtăsite cu familia si multi prieteni sinceri. La multi ani!

Emiemi, m-aș bucura dacă ai fi mai explicit ,pentru că ai intrat pe tărâmul sensibil al creației poetice care plutește într-un univers cu legi imponderabile și efemere. Dacă o poezie ar fi coerentă în sensul că toți cititorii ar înțelege același lucru, ea ar trebui expulzată într-o formulă matematică. Mulțumesc pentru trecere

nu cred că există cuvîntul „îndefinitiv”, sau e un typo?
alt typo - „costruită ”
„Lumea care se învârtea în jurul casei mătuşii precum se învârte un glob pământesc de jucărie s-a schimbat şi ea meridian după meridian.” - o analogie destul de dificil de înțeles.
„fusese se pare” - altă formulare nu tocmai reușită.
„Mătuşa P circulase şi ea în tinereţe prin lumea largă” -- probabil că ar fi sunat mult mai bine „călătorise”.
„În anii 80 mătuşa circula mult..” -- am impresia că ai o fixație cu circulatul.
„ în calitate de obscură dansatoare” - sună prea pretențios.
textul conține o mulțime de detalii absolut neesențiale și fără niciun rol în economia textului. mai ales că nici ideea textului nu este prea clară. de asemenea există destule neconcordanțe gramaticale și formulări defectuoase.
din păcate, deși textul se străduie să descrie ceva, nu reușește să aibă nicio miză. sugerează pe ici pe colo niște intrigi posibile dar nu dezvoltă nimic.

excelent text! m-a captivat, m-a surprins... a făcut tot ce trebuie să facă un text bun. da, păcat că se scrie atât de puțin așa.

Asa strici tu textele, cu: "care nu a făcut niciodată dragoste cu nimeni" - eterna barfa masculina si cu "amînat pentru mai tîrziu" - cam greu pentru mai devreme Altfel, parca as fi scris eu poemul, asa mult mi-a placut. Asa ca imi dau penita :).

Da. Ai atins un punct vulnerabil. Vulnerabilitatea vulnerabilității. Textul este de apreciat.

Nicole Pottier, cu enormă întârziere, mulțumesc de atenție, efortul traducerii mă onorează. E prima mea poezie tradusă în franceză. Încă o dată mulțumesc.

"De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare În sistemul de scriere japonez kana (仮名 kana) este numele comun dat silabarelor utilizate pentru scrierea fonetică. Fiecare caracter kana reprezintă o moră, o unitate fonetică similară cu silaba." Eu nu stiam "ce-i aia"... Un text cu sintagme pline de pretiozitate, metaforic... acceptabil. Destul de bonom totusi, nu are vreo "ruptura", nu se evidentiaza cu ceva anume. ialin

nici o problema doamna, numai ca se scrie "leader" daca tot vreti sa o dati pe engleza. si apoi stati ca n-am inteles, cind a introdus teoctist invatamintul religios in scoala? in 1970 sau in 1980? Aaaa, dupa 89? Pai dupa 89 cred ca oricine putea introduce invatamint religios in scoala. ca religia a ajuns ca un fel de alt ivatamint ideologic. nu mai e cu steaua (sau cu secera si ciocanul) dar e cu crucea. hai sa fim seriosi ca chestia asta cu introdusul inv religios in scoala nu e mare merit. daca il infrunta pe ceausescu si il introducea in 1980 atunci imi scoteam palaria. asa, s-o lasam "moarta" poetic si sa ne multumim cu "lumina de pe chip", daca o folosi la ceva. eu insa continui sa cred ca un articol interesant despre teoctist se poate scrie numai ca inca nu l-a scris nimeni. iar la cit de prost se face jurnalism in romania nici nu ma mir. dar inca sper in tinara generatie. despre pittis si pintea, imi pare rau. mai ales dupa pittis, fiindca era un tepus in carnea flasca a mediocritatii si incompetentei. sau cel putin asa mi-l voi aminti eu. iar in contextul acestei jurnaliste incompetente cu atit mai tragica pare disparitia lui pittis care stia sa vorbeasca pentru televiziune, spre deosebire de toti clownii care se perinda acum pe acolo.

îmi cer scuze dacă am comis o indiscreţie. Mă rog, "indiscreţia", dacă o putem numi aşa, a fost făcută de preş. USR Bacău, Calistrat Costin, în faţa publicului.
Eu nu am vrut decât să subliniez o chestie care mie se pare faină. Sentimentul matern, patern, e unul profund uman cu care nu avem de ce să ne ruşinăm. Dimpotrivă. Uite, eu de exemplu, în max 2 sapt, mai aştept un bebe şi mă crezi, Raluca, că aş vrea să urlu chestia asta? :)
A fost, repet, o chestie faină. Dacă trei din cinci laureate ale unui concurs cu peste 100 de participanţi sunt mămici,mă pune pe gânduri...:)
hai să fim sănătoşi, săne bucurăm de prunci,de viaţă,de tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu, cu toţic ei care preţuiesc adevăratele valori.

Paul, true, textul nu străluceşte. Şi, evident, nu mă reprezintă total. Dar am căzut în ispită. Ai dreptate şi cu finalul.

Silviu, îmblânzesc scorpia :).

Şi am să te rog să nu mai revii cu nimic, dacă nu este legat strict de text. Nu face ca acest text să fie despre tine, aşa cum ai făcut sub "Alb şi roşu" sau sub altele. La fel şi pe viitor, nu doar aici.

Ai asezat in text simboluri de inspiratie gnostica, preluate ulterior de ordinele maconice (rozele) si trimiteri alchimice (plumbul), grefate, mai mult sau mai putin fericit pe o estetica a transparentei aparente (vitraliul - zona la limita sacrului dar mai degraba poarta)... ideea celor doua capete, a aceluia care isi depaseste dualitatea mintii prin sacrificiu (aproape samanic). "adevărata magie se naște cînd dispare orice iluzie"... o formulare relativ spectaculoasa, cat se poate de adevarata, sugerand momentul iluminarii, a trecerii de la umbra lucrurilor la privirea directa a acestora... desi aici multi autori, mai ales din perioada renascentista, te-ar putea contrazice spunandu-ti ca viata si visele sunt facute din acelasi aluat. Havuzul nu reprezinta doar un element decorativ ci mai mult el ia locul altarului, mintea se intoarce in inima, omul se afla in buricul pamantului, unde trecutul si viitorul se reintalnesc in clipa... desigur ca acum si aici totul este posibil, inclusiv calaritul pe vant, sau cum ii spui tu, "zborul fara aripi".