Cristi, poate ţi-am mai spus-o, admir ambiţia ta, munca, dar nu prea mai merge. Te repeţi extraordinar de mult, foloseşti îngrozitor de multe clişee sau expresii uzate, reiei obsesiv rime, ţi-ai epuizat de multă vreme lexicul necesar epocii sonetului, iar tema - iubirea - cred că are şi ea limitele ei. Cred că şi tu ai început să oboseşti, se vede inerţia din care scrii, mecanismul. Cred că ar trebui să-ţi pui problema plictiselii cititorului: uită-te la cât eşti de citit, comentat... Şi să nu-mi spui că nu-ţi pasă.
Cu intenţii bune.
Nasol.. eu am vrut să zic doar că mi-a plăcut..apoi, uite, în doua-trei cuvinte ai explicat tot ce era de explicat și suficient de vizibil cred; eu ce să mai explic?. Treaba cu situl cela nu era o acuză de plagiat, era o asociere pe care eu am făcut-o prin prisma acelei tehnici, pusă în discuție.
imi place poemul. iar tema e pe masura. de asemeni, titlu bun, desi e in franceza...
mi-a placut datorita ritmului si modului de adresare, constient, distant si totodata familiar. cred ca ac mod e o solutie de salvare si de recunoastere a faptului ca suntem in aceeasi barca..cu volan.
nu stiu ce ne retine aici, trebaluind fiecare care-ncotro si privindu-ne tot mai rar. vai, poate ca viata, poate prostia sau obisnuinta unor locuri comune peste care, ca si in limbaj, trecem greu, fiind o inchisoare atat de buna noua. si, desigur, comoda.
Virgile, eu ma refeream la "acum" (2008 vara) nu la 2004, cred ca in comentariul meu am folosit cum se cuvine timpul prezent cu trimitere la viitorul imediat. Sau discutam iarasi despre ce citim si cum ne facem ca nu intelegem? Andu
aici mă simt în mine însămi, mă privesc în poemul tău ca într-o oglindă paralelă, îmi aud cuvintele dinspre tine, re-inventate, ca un origami incomplet. ai creat nu doar imagini inedit construite: "talpa casei", "origami sonor plin de iarbă încărunțind", "arbori de zăpadă", ci și o atmosferă onirică, o iubire imperială, unică, niciodată în a cincea zi când Dumnezeu a făcut... știu că știi continuarea. deosebită simțire aici, cred că am auzit vocea casei tale, așa cum se spune în bătrâni.
cosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
Și aici ai remarcat corect, 1 e de la 'cineva'. Apoi e doar o idee de a marca într-un fel curgerea timpului. Cât despre 1.15, da, ar putea fi în Geneză. Mulțumesc.
Marina, apreciez gestul tău de a atrage atenția asupra acestei apariții și, fiind o admiratoare a universului poetic atât de original al lui Adrian Grauenfels, pot spune că ai prins cu tușele poeziei sale. Adrian, mă bucură această ieșire pe hârtie și îți doresc numai succes, pentru că îl meriți pe deplin.
cu naivitatea asta încerc să păcălesc toamna care-mi scârţie prin oase, uneori e mai uşor.
mulţumesc pentru vigilenţă Adrian.am să scot versurile care le-ai subliniat "ca semipatetice" mi s-a mai spus că este partea vulnerabilă.la restul nu aş renunţa , este o imagine pe care am construit restul chiar dacă nu e în acelaşi ton.mă gândesc şi revin.
Marga, ţi-ai exprimat o părere pe care o simt ca o susţinere.
înţeleg de ce şi îţi mulţumesc.
Virgil tie ti-e foame si nu ai mai primit flori de mult..
[daca ma gindesc bine si mie si nici eu] :p
ok, ma fac serioasa si iti spun: m-am jucat putin cu tehnica (periculos lucru!), dar nu suficient si se vede cu ochiul liber..daca as fi perfecta (ca poeta) as sughita prea mult noaptea...
so, in texte ma stradui sa gasesc un compromis (mesaj, tehnica, originalitate, stil, sughit) ie capra varza lup riu? nu stiu daca e buna comparatia asta..
francisc, mi-ai amintit ca mi-e dor de mare. ma bucur ca ma citesti. alma, o sa il lucrez. unele lucruri imi vine sa le pastrez in momentul de fata, dar o sa reflectez asupra lor sa vad de ce pot scapa. cat despre "tot restul" nu stiu daca putem pune etichete ca apartine cuiva sau nu. eu sunt eu, am ideile mele, viziunile mele. multumesc, chiar speram sa vii.
îmi cer scuze dacă am comis o indiscreţie. Mă rog, "indiscreţia", dacă o putem numi aşa, a fost făcută de preş. USR Bacău, Calistrat Costin, în faţa publicului.
Eu nu am vrut decât să subliniez o chestie care mie se pare faină. Sentimentul matern, patern, e unul profund uman cu care nu avem de ce să ne ruşinăm. Dimpotrivă. Uite, eu de exemplu, în max 2 sapt, mai aştept un bebe şi mă crezi, Raluca, că aş vrea să urlu chestia asta? :)
A fost, repet, o chestie faină. Dacă trei din cinci laureate ale unui concurs cu peste 100 de participanţi sunt mămici,mă pune pe gânduri...:)
hai să fim sănătoşi, săne bucurăm de prunci,de viaţă,de tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu, cu toţic ei care preţuiesc adevăratele valori.
Paul, nu mi-ai cerut texte rerpezentative. Şi, păstrând, normal, proporţiile, nici textul meu nu mi-e tocmai reprezentativ. Oricum, cred c-am discutat o problemă destul de falsă.
V-am spus ca hermeneia nu are substanta. Interventia mea de deasupra a fost un joc menit sa va descopere inca odata gandirea - care apartine unui comod care striga in gura mare ca... munceste. Evolutia umana se pare ca bate pasul pe loc. Am vazut zilele trecute un film in care un bandit s-a hotarat sa ajunga in California unde sa-si construiasca o casa fiindca s-a saturat sa aiba grija zilei de maine. Si spunea ca vrea sa planteze o vita pe terasa casei, el sa stea in mijloc pe un fotoliu si sa-l impuste pe oricine ar fi indraznit sa -i priveasca sotia. Dupa sute de ani de amwerica , dv nu realizati ce inseamna o casa, casa ta. Daca o respecti si faci reguli nu numai ca nu permiti unui musafir sa scoata pe gura ce-a reusit individul acela la textul meu, ba luati si masuri. daca eu eram sotia dv si un nenorocit ma jignea fara motiv in propria casa? stiu, eu nu sunt femeie, nici sotia dv, el nu este fiul dv, (chiar daca incep sa ma indoiesc, dupa cum merg... treburile)... Au trecut 2 ani de atunci, nu se ofera elementarele scuze si nici nu se demonstreaza ce s-a incriminat. Citeam acum cateva zile ca o carte poate fi apreciata ca valoroasa daca cititorul (deh, mare critic literar, printre altele) este bucatar si gaseste acolo o reteta de bucatarie. Se pare ca scrierile mele nu contin retele culinare. Asta e! "ca puteam si eu incai/ sa fiu craiul al mai crai", adica sa-i iau individului la mana literele si sa -i demonstrez ca este mai prost decat mine? Dar... pentru ce acest consum de energie? M-ati dezamagit prin modul simplist si echidistanto-cinic de a intelege relatiile dintre oameni ( stiu, lucrul cu oamenii este o treaba tare grea) ps. nu exista texte elitiste, doar cloaca asa zis elitista. Pa!
textul imi pare greu de citit si "dezechilibrat artsistic" are portiuni remarcabile si zone ambigue prima parte e de un clasicism debordant remarc insa ceva ce m-a fascinat: "chipul Tău e tulbure, turiștii aruncă pietre catifelate în imagini, dar nu ating vârful, culoarea! cheamă-Te în mine! "
Alina, mulţumesc de trecere şi cuvinte. Poate nu scriam textul, sau nu îl scriam astfel, dar, în patul de moarte, poetul era înjurat de nişte pitici. Şi asta m-a deranjat mult.
zidul a fost spart de către oamenii cu mîini şi picioare. Experimentele acelea nu anu participat atunci. Nu de alte, dar infirmitatea putea fi şi mentală. Vă mulţumesc de trecere şi interpretare.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cristi, poate ţi-am mai spus-o, admir ambiţia ta, munca, dar nu prea mai merge. Te repeţi extraordinar de mult, foloseşti îngrozitor de multe clişee sau expresii uzate, reiei obsesiv rime, ţi-ai epuizat de multă vreme lexicul necesar epocii sonetului, iar tema - iubirea - cred că are şi ea limitele ei. Cred că şi tu ai început să oboseşti, se vede inerţia din care scrii, mecanismul. Cred că ar trebui să-ţi pui problema plictiselii cititorului: uită-te la cât eşti de citit, comentat... Şi să nu-mi spui că nu-ţi pasă.
pentru textul : Sonet 228 deCu intenţii bune.
Mulțumesc, Mariana, uneori îmi place să las liber spiritul să aleagă el modalitatea de expresie, eu doar înfăptuind.
pentru textul : mosaique denu esti deloc departe de adevar
pentru textul : Cântec pentru Ulma deNasol.. eu am vrut să zic doar că mi-a plăcut..apoi, uite, în doua-trei cuvinte ai explicat tot ce era de explicat și suficient de vizibil cred; eu ce să mai explic?. Treaba cu situl cela nu era o acuză de plagiat, era o asociere pe care eu am făcut-o prin prisma acelei tehnici, pusă în discuție.
pentru textul : urâții deimi place poemul. iar tema e pe masura. de asemeni, titlu bun, desi e in franceza...
pentru textul : l’absente demi-a placut datorita ritmului si modului de adresare, constient, distant si totodata familiar. cred ca ac mod e o solutie de salvare si de recunoastere a faptului ca suntem in aceeasi barca..cu volan.
nu stiu ce ne retine aici, trebaluind fiecare care-ncotro si privindu-ne tot mai rar. vai, poate ca viata, poate prostia sau obisnuinta unor locuri comune peste care, ca si in limbaj, trecem greu, fiind o inchisoare atat de buna noua. si, desigur, comoda.
Virgile, eu ma refeream la "acum" (2008 vara) nu la 2004, cred ca in comentariul meu am folosit cum se cuvine timpul prezent cu trimitere la viitorul imediat. Sau discutam iarasi despre ce citim si cum ne facem ca nu intelegem? Andu
pentru textul : mate blues II deaici mă simt în mine însămi, mă privesc în poemul tău ca într-o oglindă paralelă, îmi aud cuvintele dinspre tine, re-inventate, ca un origami incomplet. ai creat nu doar imagini inedit construite: "talpa casei", "origami sonor plin de iarbă încărunțind", "arbori de zăpadă", ci și o atmosferă onirică, o iubire imperială, unică, niciodată în a cincea zi când Dumnezeu a făcut... știu că știi continuarea. deosebită simțire aici, cred că am auzit vocea casei tale, așa cum se spune în bătrâni.
pentru textul : niciodată vineri decosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deȘi aici ai remarcat corect, 1 e de la 'cineva'. Apoi e doar o idee de a marca într-un fel curgerea timpului. Cât despre 1.15, da, ar putea fi în Geneză. Mulțumesc.
pentru textul : flu & stuff deMarina, apreciez gestul tău de a atrage atenția asupra acestei apariții și, fiind o admiratoare a universului poetic atât de original al lui Adrian Grauenfels, pot spune că ai prins cu tușele poeziei sale. Adrian, mă bucură această ieșire pe hârtie și îți doresc numai succes, pentru că îl meriți pe deplin.
pentru textul : Apariție editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels deatmosfera poemului e cat se poate de romantica. ultima parte e putin neclara pentru mine, dar probabil face parte dintr-un mister.
pentru textul : suflete dezlegate detejnică - tehnică
pentru textul : Sergent K, raportez! deMultumesc, domnule Gorun!
pentru textul : from blade runners decu naivitatea asta încerc să păcălesc toamna care-mi scârţie prin oase, uneori e mai uşor.
pentru textul : spre toamna nu ştiu cui demulţumesc pentru vigilenţă Adrian.am să scot versurile care le-ai subliniat "ca semipatetice" mi s-a mai spus că este partea vulnerabilă.la restul nu aş renunţa , este o imagine pe care am construit restul chiar dacă nu e în acelaşi ton.mă gândesc şi revin.
Marga, ţi-ai exprimat o părere pe care o simt ca o susţinere.
înţeleg de ce şi îţi mulţumesc.
da, paul, poemul e ok, pe alocuri chiar bun, dar tipa care citeste strica tot
pentru textul : vintage collection -audio deVirgil tie ti-e foame si nu ai mai primit flori de mult..
[daca ma gindesc bine si mie si nici eu] :p
ok, ma fac serioasa si iti spun: m-am jucat putin cu tehnica (periculos lucru!), dar nu suficient si se vede cu ochiul liber..daca as fi perfecta (ca poeta) as sughita prea mult noaptea...
so, in texte ma stradui sa gasesc un compromis (mesaj, tehnica, originalitate, stil, sughit) ie capra varza lup riu? nu stiu daca e buna comparatia asta..
multumesc!
pentru textul : Oasis defrancisc, mi-ai amintit ca mi-e dor de mare. ma bucur ca ma citesti. alma, o sa il lucrez. unele lucruri imi vine sa le pastrez in momentul de fata, dar o sa reflectez asupra lor sa vad de ce pot scapa. cat despre "tot restul" nu stiu daca putem pune etichete ca apartine cuiva sau nu. eu sunt eu, am ideile mele, viziunile mele. multumesc, chiar speram sa vii.
pentru textul : somn deP.S. eu aveam in minte "A pasarii ruga"; dar asa cum zisesi e mai bine. Corectie "sti" se va citi "stii"
pentru textul : Rugina cuielor deMultumesc mult. As putea apela la metoda mea rudimentara dintotdeauna, dar nu am avut timp in ultima vreme si nici putere ca sa zic asa :)
pentru textul : promise I deun poem nostalgic cu imagini frumoase.
pentru textul : Caut lumina deamintiri care "înfloresc narcisele bunicii în palme".
semn de citire.
Emi -
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur de"e una din zilele acelea cînd mă întreb
de ce după o noapte împărțită la doi
dimineața pielea miroase a celălalt" ?
citisem altceva.
trecand peste ceea ce vad eu, nefiind, spun ca mi-a placut privirea aceea lunga, mai putin "destinul" cu care e comparata ea, dar ideea-i frumoasa.
pentru textul : Autostopista deîmi cer scuze dacă am comis o indiscreţie. Mă rog, "indiscreţia", dacă o putem numi aşa, a fost făcută de preş. USR Bacău, Calistrat Costin, în faţa publicului.
pentru textul : Concursul Internaţional “Toamna bacoviană-130” şi-a desemnat câştigătorii deEu nu am vrut decât să subliniez o chestie care mie se pare faină. Sentimentul matern, patern, e unul profund uman cu care nu avem de ce să ne ruşinăm. Dimpotrivă. Uite, eu de exemplu, în max 2 sapt, mai aştept un bebe şi mă crezi, Raluca, că aş vrea să urlu chestia asta? :)
A fost, repet, o chestie faină. Dacă trei din cinci laureate ale unui concurs cu peste 100 de participanţi sunt mămici,mă pune pe gânduri...:)
hai să fim sănătoşi, săne bucurăm de prunci,de viaţă,de tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu, cu toţic ei care preţuiesc adevăratele valori.
Paul, nu mi-ai cerut texte rerpezentative. Şi, păstrând, normal, proporţiile, nici textul meu nu mi-e tocmai reprezentativ. Oricum, cred c-am discutat o problemă destul de falsă.
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deV-am spus ca hermeneia nu are substanta. Interventia mea de deasupra a fost un joc menit sa va descopere inca odata gandirea - care apartine unui comod care striga in gura mare ca... munceste. Evolutia umana se pare ca bate pasul pe loc. Am vazut zilele trecute un film in care un bandit s-a hotarat sa ajunga in California unde sa-si construiasca o casa fiindca s-a saturat sa aiba grija zilei de maine. Si spunea ca vrea sa planteze o vita pe terasa casei, el sa stea in mijloc pe un fotoliu si sa-l impuste pe oricine ar fi indraznit sa -i priveasca sotia. Dupa sute de ani de amwerica , dv nu realizati ce inseamna o casa, casa ta. Daca o respecti si faci reguli nu numai ca nu permiti unui musafir sa scoata pe gura ce-a reusit individul acela la textul meu, ba luati si masuri. daca eu eram sotia dv si un nenorocit ma jignea fara motiv in propria casa? stiu, eu nu sunt femeie, nici sotia dv, el nu este fiul dv, (chiar daca incep sa ma indoiesc, dupa cum merg... treburile)... Au trecut 2 ani de atunci, nu se ofera elementarele scuze si nici nu se demonstreaza ce s-a incriminat. Citeam acum cateva zile ca o carte poate fi apreciata ca valoroasa daca cititorul (deh, mare critic literar, printre altele) este bucatar si gaseste acolo o reteta de bucatarie. Se pare ca scrierile mele nu contin retele culinare. Asta e! "ca puteam si eu incai/ sa fiu craiul al mai crai", adica sa-i iau individului la mana literele si sa -i demonstrez ca este mai prost decat mine? Dar... pentru ce acest consum de energie? M-ati dezamagit prin modul simplist si echidistanto-cinic de a intelege relatiile dintre oameni ( stiu, lucrul cu oamenii este o treaba tare grea) ps. nu exista texte elitiste, doar cloaca asa zis elitista. Pa!
pentru textul : hermeneia 2.0 detextul imi pare greu de citit si "dezechilibrat artsistic" are portiuni remarcabile si zone ambigue prima parte e de un clasicism debordant remarc insa ceva ce m-a fascinat: "chipul Tău e tulbure, turiștii aruncă pietre catifelate în imagini, dar nu ating vârful, culoarea! cheamă-Te în mine! "
pentru textul : mă caută întrebarea! deAlina, mulţumesc de trecere şi cuvinte. Poate nu scriam textul, sau nu îl scriam astfel, dar, în patul de moarte, poetul era înjurat de nişte pitici. Şi asta m-a deranjat mult.
pentru textul : Lacrimi de moarte demersi,matei.am corectat, intr-adevar suna mai bine
pentru textul : Poem cu mult balast dezidul a fost spart de către oamenii cu mîini şi picioare. Experimentele acelea nu anu participat atunci. Nu de alte, dar infirmitatea putea fi şi mentală. Vă mulţumesc de trecere şi interpretare.
pentru textul : Epoca aceea se putea salva cu răbdare deşi eu care mă dădeam de ceasul morţii ptr o măgulire. just kiddin'.
pentru textul : i really don't think that i care dePagini