am rezerve față de estetica expresiei „direct pe coate”.
„învăluia ca un viol” - dincolo de sonoritatea care poate să placă, totuși mi se pare aproape un defazaj al senzației între calmul învăluirii și violența bruscă a unui viol.
obsesia asta cu „degetul supt” devine nițeluș cam lubrică înspre zona neigienică
„liberă și anonimă ca o tavă” - sună puțin cam ridicol - dar mă rog, să zicem că sînt versurile acestei debutante care își suge degetul.
porțiunea care mie mi se pare valoroasă este:
„când ești scurtcircuit mă apropii pe întuneric
cu mâinile ude
vreau să simți avaria din mine
trebuie să aibă toată atenția ta”
- dar, evident și versurile astea sînt tot ale „ei” și deci nu ale tale.
în orice caz ideea mi se pare foarte interesantă (deși poate la realizare mai ai de lucrat). ideea e ceva ce eu nu am mai citit. ceva ce se apropie de inovație. o inovație nu neaparat de formă cît o inovație „tematică”
probabil ca nu mai aceea este "tot ce poti sa iei" pentru ca te-ai lipit de rasina. dar in orice caz, tot e bine daca s-a lipit ceva. m-ai amuzat teribil cu chestia asta "penticostalismul in poezie". asta ma face sa inteleg ca nu prea pricepi probabil nici ce este penticostalismul si nici poezia. dar e ok, nimeni nu le stie chiar pe toate. chiar daca uneori vorbeste despre ele. si nu, textul nu este indecis cu privire la limba pe care vrea s-o foloseasca. are insa probleme cu obtuzitatea unor cititori. ca tine. atita tot. dar am sa ii spun sa nu o puna la inima. ca nu se merita. o zi buna.
Sapphire, am modificat titlul și am schimbat încadrarea textului. mă bucur pentru că mi-ai lăsat un semn aici. în rest, mă mai gândesc la gesturile acestea mici, și la inutilul lor. ai intuit bine, sunt într-o perioadă de căutări. cred că îmi voi face cât de curând un jurnal. (secret, firește.) :) Madim
Jucăus si dureros pe ici pe colo. Are si o anume candoare. Îmi place. Singura obiecţie e legată virgule.
Remarc:
,,Se aude cum închizi uşa,
cari după tine geamantane,
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii se scutură ninsorile,
dimineţile albe de aşteptare,
îşi lipesc florile de geamul ferestrei,
în tâmple parcă-mi bat clopote surde"
Idei si imagini frumoase.
Impecabil. Formă, sens, condensare a trăirilor, imagine, afect și efect. Cristal de stâncă. Nu îi este oricui la îndemână să scrie atât de limpede despre durere fără să o amplifice, despre împietrire fără să atingă răceala metalică, despre pierdere fără să simți "le soleil noir". În doar zece cuvinte. Zece pe patr (versuri). Structură bine aleasă. Felicitări.
l-as fi trecut la experiment daca nu ma insel, forma (si nu continutul) scrisului tau (ma refer strict la poezia de aici) precum si cateva elemente preluate, tradeaza un "blagism"... cu respect Ion Nimerencu
prima strofă face un exercițiu de logică abstractă în care se împlântă perfect întrebările celei de-a doua strofe. ultimile trei strofe însă, poartă o altă consonață. se rup de ideea primelor două strofe spre a se dărui, spre a justifica titlul. o părere.
După pozele pe care le faci, alb-negru cred :). Iar asta cu piureul... de când eram mic și vedeam cum se lasă bucata de unt subjugată, cum se lasă ea cuminte îmbrățișată de piure... îmi plăcea. Resorturile psihologice le-am înțeles ceva mai târziu :)
Cristina, eu intervenisem in calitate de editor, amintindu-va ca penitele necesita un comentariu mai amplu, pe care, iata, tu ni l-ai oferit.
multumesc.
cat despre partea a doua a comantariul tau si despre tonul sau imperativ...ce sa spun?
spun ca nu-i bai, de mult nu ma mai pusese nimeni la colt pe coji de nuci - chiar mi-era dor...:)
Ioana, sa spun drept mi-a placut vocativul acestui poem un pic prea paros :-) Vorba lui Figaro: barba de sus, barba de jos, Figaro tunde si rade frumos. Astept sa mai scrii, te-ai cam lasat pe tanjeala? asta nu face bine, dauneaza grav sanatatii carevasazica. Bobadil P.S. Vad ca dalailama Dorin a trecut intr-o noua etapa a exprimarii sale filozofico-poetice, ac a presc. Imi place ac nou demers desi nu-i pric rost
nu stiu daca lipseste o prepozitie acolo. poate nu mai stiu eu limba romana. poate imi dai un exemplu. in ce priveste acel "ca o" ai perfecta dreptate. chiar cind il scriam ma gindeam cu oroare la chestia asta. pe de alta parte ma gindeam sa nu fie aiurea si evidenta incercarea asta obsedanta de a-l evita. in momentul acesta sint foarte nemultumit de felul acesta "primitiv" de a incerca sa faci poezie si cred ca poezia este mai ales cind nici nu folosesti "ca", nici nu il folosesti eliptic ci doar cind sugerezi comparatii. dar atunci trebuie sa ai cititori care sa "vada" asta. e o mare dilema. intre "imaginea" pe care o ai si imaginea care eventual se creaza in mintea celui ce citeste. marcel duchamp a platit mult pentru riscurile asumate in acest sens. dar ai dreptate
tu si geanta ta plina cu apa, asezata intr-o geanta plina cu apa, transformarea intr-un calut speriat, pe buna dreptate, pana la coborare, pana la nu conteaza unde, oricum nu este capat in lumea aia fara granite! da, poezia asta mi se poezie! apoi titlul
Ciudat cum funcționează uneori telepatia. Zilele acestea tocmai la lipitori mă gîndeam și eu. Textul epatează prin lirismul nonconformist și poate constitui un punct de atracție pentru amatorii acestei specii literare. Remarcabil finalul.
Aha, deci tu ai fost acolo. Dar, in loc sa te ridici si sa spui "domnule, scrii prost, foarte prost!", ai preferat sa mananci saratele? excelent. atunci considera ca ai ratat o sansa de a te comporta barbateste. puteai sa-ti expui punctul de vedere si altfel.
Mă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
si pe mine ma incanta stilul tau de a cauta cheile femininului, seamana cu iubirea.
as da penita, dar nu am inspiratie la o buna argumentare. deocamdata.
ceea ce-mi pare rau mereu e ca se termina prea repede textul.
Si ne dezmeticim la sapte plus , cind luna, Ocheste umbra noilor iubiri dar revnim tiptil- tiptil la case si-nnebunim -atuncea- fix : la sase. ( Iaca strofa care-ti lipse Gorune, alma mater dom'le...alma mater...:)
Aranca, inceteaza cu jignirile, comportamentul tau a fost de cele mai multe ori (si este) mult mai discutabil decat a "unora" de pe hermeneia. Si daca unii nu pot sa se exprime fiindca nu mai au cum, tu continui sa te scalzi in aberatii si in aluzii deloc elegante. opreste-te daca te mai respecti cat de cat. Vad ca ai intrat deja in rolul de editor, promovand politica acestui site, dar asta nu inseamna ca poti sa si ataci in stanga si in dreapta. Au plecat toti cei care nu au fost pe masura "principiilor" acestui site. Te poti simti in siguranta si vei fi doar laudata de toti cei care au ramas? Ce mai vrei? Lasa-ne in pace. Uneori am impresia ca tu, virgil si luminita suse sunteti una si aceeasi persoana. Voi ganditi in grup, deloc independent, fiindca frazele care le rostesti tu,le vezi si in comentariile lui Virgil, aproape la fel, iar ale lui Virgil par a fi preluate din comentariile Orianei. Ceea ce inseamna ca nici voi nu aveti nici o farama de personalitate. Am solicitat sa-mi fie suspendat contul si insist. Nu voi accepta sa-mi fie oferit ca model Aranca si sa fiu "invatata" sa scriu ca ea. Nu zic ca scriu mai bine, dar as fi acceptat sa mi se sugereze sa scriu ca si Vladimir Negru, poate ca si Virgil Titarenco, ca si Bianca Goean, dar NU ca si Aranca. Din moment ce ea este punct de reper, eu refuz sa mai fiu membru a acesti site. Multumesc si numai bine!
Ce înseamnă arta pentru dumneavoastră?
un material brut, slefuit de unicitatea ochiului fiecarui artist.
acolo in starea initiala se vede libertatea partii din univers care domina spiritul, sufletul si trupul omului, se vede si tot ce nu se poate elibera de sub dimensiunea om.
zic si eu.
Unii spun ca orice face un artist, se numeşte artă. Ce ne poţi spune legat de această afirmaţie?
as lua-o invers, daca tot facand arta esti ridicat la rangul de artist, adica ai acel feedback social specific?
percep ochiul ca fiind cel ce triaza ceea ce contine un fior artistic si ce nu?
percep asimilind tot ce poate apoi modificand, deformand intr-o diversitate. rearanjeaza stari si informatii. tot exersand rezulta ceva ce seamana destul de bine cu insasi natura ce a creat ochiul si trasaturile specifice. alteori exersand rezulta ceva ce nu mai seamana deloc.
gata . ajunge. am obosit. restul maine. un interviu bun are doar o intrebare, maxim doua si raspunsuri lungi cat o logoree de secole.
Ai putea să detaliezi, Adrian? Sunt un om al argumentelor... nu un îndrăgostit al poemelor mele:)
tu spui:
1. ideea este mai degrabă lipsă? trebuie să te hotărăști. crezi că e un poem care se axează pe idee?
2. imaginea este absentă și ștearsă. pentru că nu este imagine este context care susține discursul.
3. detașare mimată? sună și puțin straniu, eu aș fi spus falsă ... dar sunt curios unde o vezi.
4. adâncimea nu e la fel de perceptibilă... trebuie să fie perceptibilă o adâncime? eu aș fi spus că e superficială...
5. notabil sau nu, (eu aș fi spus nimic remarcabil) îți mulțumesc pentru semn și aștept cu toată deschiderea argumentația pe text.
gând bun! om bun!
Am observat o absenta de doi ani intre penultimul text si acesta si ma intreb de ce, cred ca e normal sa te intrebi asa ceva. Apoi am citit si biografia Dvs impresionanta si m-am simtit dintr-o data mic-mic, apoi am citit cateva texte "impenitate" si mi-a mai venit inima la loc (intro) Acum, daca tot m-am apucat de scris, ma gandesc, oare ce ar dori sa auda autorul de la mine (daca ar dori asa ceva desigur) vs. ce as dori eu sa ii transmit si daca aceste doua aspecte ale aceleiasi realitati totusi antagonice prin natura lor ar putea, in cele din urma sa fie impacate. Laurentiu Ulici... cat de interesant mi se pare sa imi amintesc atat de persoana Domniei Sale cat si de acele vremuri, eram elev la liceul de matematica-fizica nr.3 cartierul Balta Alba si la cenaclul de limba romana venea... si veneau si Nichita si Marin si Ana si Nina... ce mai vremuri, Domnule autor, ce mai vremuri! Acum sa revin la textul de fata cu observatia ca Profetul (adica Directorul Hermeneia in caz ca nu stiti, omul de la butoane ii spun eu folosind un jargon din industria IT in care (inca) mai lucrez) va urmareste foarte atent si asta pot doar sa presupun ca este datorita reputatiei Dvs care ii stimuleaza un ego care se masoara in parseci. Deci, textul mi se pare o cantare in stilul clasic si cand spun clasic nu vreau sa genealizez, imi aminteste intai de Minulescu, apoi de Toparceanu si de ce nu, pe alocuri de Arghezi. Si spun asta de aceasta data ca un bucurestean cu acte in regula :-) Mi-a placut. Un asemenea text nu ar trebui analizat prin prisma unei logici modale care este cam maximul atins de mintile mai luminate de aici de pe site (vezi Manolescu Gorun de ex). Acest text trebuie citit si simtit are un ritm interior suprapus peste o imagine-sintagma "sinele de diamant". Paleta coloristica si sezoriala a poemului ar fi fost vaduvita fara aceste "sine de diamant". Nu vreau sa ma lungesc, deci penita din partea mea Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"si afara ploua ploua/e trecut de ora noua/si in povestea noastra/nu e loc de Dumneavoastra..." imi place, ioana.:)
pentru textul : Fotografii cu oameni mici deam rezerve față de estetica expresiei „direct pe coate”.
„învăluia ca un viol” - dincolo de sonoritatea care poate să placă, totuși mi se pare aproape un defazaj al senzației între calmul învăluirii și violența bruscă a unui viol.
obsesia asta cu „degetul supt” devine nițeluș cam lubrică înspre zona neigienică
„liberă și anonimă ca o tavă” - sună puțin cam ridicol - dar mă rog, să zicem că sînt versurile acestei debutante care își suge degetul.
porțiunea care mie mi se pare valoroasă este:
„când ești scurtcircuit mă apropii pe întuneric
cu mâinile ude
vreau să simți avaria din mine
trebuie să aibă toată atenția ta”
- dar, evident și versurile astea sînt tot ale „ei” și deci nu ale tale.
în orice caz ideea mi se pare foarte interesantă (deși poate la realizare mai ai de lucrat). ideea e ceva ce eu nu am mai citit. ceva ce se apropie de inovație. o inovație nu neaparat de formă cît o inovație „tematică”
pentru textul : hârtia deprobabil ca nu mai aceea este "tot ce poti sa iei" pentru ca te-ai lipit de rasina. dar in orice caz, tot e bine daca s-a lipit ceva. m-ai amuzat teribil cu chestia asta "penticostalismul in poezie". asta ma face sa inteleg ca nu prea pricepi probabil nici ce este penticostalismul si nici poezia. dar e ok, nimeni nu le stie chiar pe toate. chiar daca uneori vorbeste despre ele. si nu, textul nu este indecis cu privire la limba pe care vrea s-o foloseasca. are insa probleme cu obtuzitatea unor cititori. ca tine. atita tot. dar am sa ii spun sa nu o puna la inima. ca nu se merita. o zi buna.
pentru textul : december blues deSapphire, am modificat titlul și am schimbat încadrarea textului. mă bucur pentru că mi-ai lăsat un semn aici. în rest, mă mai gândesc la gesturile acestea mici, și la inutilul lor. ai intuit bine, sunt într-o perioadă de căutări. cred că îmi voi face cât de curând un jurnal. (secret, firește.) :) Madim
pentru textul : Fără titlu deJucăus si dureros pe ici pe colo. Are si o anume candoare. Îmi place. Singura obiecţie e legată virgule.
pentru textul : Noapte de Crăciun deRemarc:
,,Se aude cum închizi uşa,
cari după tine geamantane,
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii se scutură ninsorile,
dimineţile albe de aşteptare,
îşi lipesc florile de geamul ferestrei,
în tâmple parcă-mi bat clopote surde"
Idei si imagini frumoase.
Impecabil. Formă, sens, condensare a trăirilor, imagine, afect și efect. Cristal de stâncă. Nu îi este oricui la îndemână să scrie atât de limpede despre durere fără să o amplifice, despre împietrire fără să atingă răceala metalică, despre pierdere fără să simți "le soleil noir". În doar zece cuvinte. Zece pe patr (versuri). Structură bine aleasă. Felicitări.
pentru textul : Accident del-as fi trecut la experiment daca nu ma insel, forma (si nu continutul) scrisului tau (ma refer strict la poezia de aici) precum si cateva elemente preluate, tradeaza un "blagism"... cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : mama iubire deCred că majoritatea activităților din viața mea au o tendință spre "science fiction", hehehe.
pentru textul : Templul din cer deE un text scris in cheie ironica?:) (retoric)
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deprima strofă face un exercițiu de logică abstractă în care se împlântă perfect întrebările celei de-a doua strofe. ultimile trei strofe însă, poartă o altă consonață. se rup de ideea primelor două strofe spre a se dărui, spre a justifica titlul. o părere.
pentru textul : jazz deDupă pozele pe care le faci, alb-negru cred :). Iar asta cu piureul... de când eram mic și vedeam cum se lasă bucata de unt subjugată, cum se lasă ea cuminte îmbrățișată de piure... îmi plăcea. Resorturile psihologice le-am înțeles ceva mai târziu :)
pentru textul : mi-e frică să dorm deCristina, eu intervenisem in calitate de editor, amintindu-va ca penitele necesita un comentariu mai amplu, pe care, iata, tu ni l-ai oferit.
pentru textul : timidă umbra ta de fată demultumesc.
cat despre partea a doua a comantariul tau si despre tonul sau imperativ...ce sa spun?
spun ca nu-i bai, de mult nu ma mai pusese nimeni la colt pe coji de nuci - chiar mi-era dor...:)
Ioana, sa spun drept mi-a placut vocativul acestui poem un pic prea paros :-) Vorba lui Figaro: barba de sus, barba de jos, Figaro tunde si rade frumos. Astept sa mai scrii, te-ai cam lasat pe tanjeala? asta nu face bine, dauneaza grav sanatatii carevasazica. Bobadil P.S. Vad ca dalailama Dorin a trecut intr-o noua etapa a exprimarii sale filozofico-poetice, ac a presc. Imi place ac nou demers desi nu-i pric rost
pentru textul : barba iubitului meu denu stiu daca lipseste o prepozitie acolo. poate nu mai stiu eu limba romana. poate imi dai un exemplu. in ce priveste acel "ca o" ai perfecta dreptate. chiar cind il scriam ma gindeam cu oroare la chestia asta. pe de alta parte ma gindeam sa nu fie aiurea si evidenta incercarea asta obsedanta de a-l evita. in momentul acesta sint foarte nemultumit de felul acesta "primitiv" de a incerca sa faci poezie si cred ca poezia este mai ales cind nici nu folosesti "ca", nici nu il folosesti eliptic ci doar cind sugerezi comparatii. dar atunci trebuie sa ai cititori care sa "vada" asta. e o mare dilema. intre "imaginea" pe care o ai si imaginea care eventual se creaza in mintea celui ce citeste. marcel duchamp a platit mult pentru riscurile asumate in acest sens. dar ai dreptate
pentru textul : blue moon detu si geanta ta plina cu apa, asezata intr-o geanta plina cu apa, transformarea intr-un calut speriat, pe buna dreptate, pana la coborare, pana la nu conteaza unde, oricum nu este capat in lumea aia fara granite! da, poezia asta mi se poezie! apoi titlul
pentru textul : nu căutam vreo senzaţie fluidă deCiudat cum funcționează uneori telepatia. Zilele acestea tocmai la lipitori mă gîndeam și eu. Textul epatează prin lirismul nonconformist și poate constitui un punct de atracție pentru amatorii acestei specii literare. Remarcabil finalul.
pentru textul : pentru liniștea dumneavoastră deatăt de multă tristeţe reţinută în aşa puţine cuvinte. bine te am găsit!
pentru textul : capcana deScuze pt. mulțimea greșelilor din com-ul precedent. Sunt prea multe ca sa le mai pot corecta.
pentru textul : Piața Universității. Remember deAha, deci tu ai fost acolo. Dar, in loc sa te ridici si sa spui "domnule, scrii prost, foarte prost!", ai preferat sa mananci saratele? excelent. atunci considera ca ai ratat o sansa de a te comporta barbateste. puteai sa-ti expui punctul de vedere si altfel.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deMă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice desi pe mine ma incanta stilul tau de a cauta cheile femininului, seamana cu iubirea.
as da penita, dar nu am inspiratie la o buna argumentare. deocamdata.
ceea ce-mi pare rau mereu e ca se termina prea repede textul.
pentru textul : deșertul din mijlocul patului deSi ne dezmeticim la sapte plus , cind luna, Ocheste umbra noilor iubiri dar revnim tiptil- tiptil la case si-nnebunim -atuncea- fix : la sase. ( Iaca strofa care-ti lipse Gorune, alma mater dom'le...alma mater...:)
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deAranca, inceteaza cu jignirile, comportamentul tau a fost de cele mai multe ori (si este) mult mai discutabil decat a "unora" de pe hermeneia. Si daca unii nu pot sa se exprime fiindca nu mai au cum, tu continui sa te scalzi in aberatii si in aluzii deloc elegante. opreste-te daca te mai respecti cat de cat. Vad ca ai intrat deja in rolul de editor, promovand politica acestui site, dar asta nu inseamna ca poti sa si ataci in stanga si in dreapta. Au plecat toti cei care nu au fost pe masura "principiilor" acestui site. Te poti simti in siguranta si vei fi doar laudata de toti cei care au ramas? Ce mai vrei? Lasa-ne in pace. Uneori am impresia ca tu, virgil si luminita suse sunteti una si aceeasi persoana. Voi ganditi in grup, deloc independent, fiindca frazele care le rostesti tu,le vezi si in comentariile lui Virgil, aproape la fel, iar ale lui Virgil par a fi preluate din comentariile Orianei. Ceea ce inseamna ca nici voi nu aveti nici o farama de personalitate. Am solicitat sa-mi fie suspendat contul si insist. Nu voi accepta sa-mi fie oferit ca model Aranca si sa fiu "invatata" sa scriu ca ea. Nu zic ca scriu mai bine, dar as fi acceptat sa mi se sugereze sa scriu ca si Vladimir Negru, poate ca si Virgil Titarenco, ca si Bianca Goean, dar NU ca si Aranca. Din moment ce ea este punct de reper, eu refuz sa mai fiu membru a acesti site. Multumesc si numai bine!
pentru textul : trei observații deSarbatori fericite!
pentru textul : Sărbători fericite! deati auzit de catalin popescu? sa l cititi, daca nu.
pentru textul : This ain't a love song deCe înseamnă arta pentru dumneavoastră?
un material brut, slefuit de unicitatea ochiului fiecarui artist.
acolo in starea initiala se vede libertatea partii din univers care domina spiritul, sufletul si trupul omului, se vede si tot ce nu se poate elibera de sub dimensiunea om.
zic si eu.
Unii spun ca orice face un artist, se numeşte artă. Ce ne poţi spune legat de această afirmaţie?
as lua-o invers, daca tot facand arta esti ridicat la rangul de artist, adica ai acel feedback social specific?
percep ochiul ca fiind cel ce triaza ceea ce contine un fior artistic si ce nu?
percep asimilind tot ce poate apoi modificand, deformand intr-o diversitate. rearanjeaza stari si informatii. tot exersand rezulta ceva ce seamana destul de bine cu insasi natura ce a creat ochiul si trasaturile specifice. alteori exersand rezulta ceva ce nu mai seamana deloc.
gata . ajunge. am obosit. restul maine. un interviu bun are doar o intrebare, maxim doua si raspunsuri lungi cat o logoree de secole.
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deam o problema editoriala. am vazut ca virgil t mi-a schimbat parola. poate sa mi schimbe si pseudonimul cineva?
pentru textul : ora cocoşului demultumesc de trecere, mai vedem cu partea mediana...
pentru textul : cineva tresare în visul meu deAi putea să detaliezi, Adrian? Sunt un om al argumentelor... nu un îndrăgostit al poemelor mele:)
pentru textul : animalul de pradă al resemnării detu spui:
1. ideea este mai degrabă lipsă? trebuie să te hotărăști. crezi că e un poem care se axează pe idee?
2. imaginea este absentă și ștearsă. pentru că nu este imagine este context care susține discursul.
3. detașare mimată? sună și puțin straniu, eu aș fi spus falsă ... dar sunt curios unde o vezi.
4. adâncimea nu e la fel de perceptibilă... trebuie să fie perceptibilă o adâncime? eu aș fi spus că e superficială...
5. notabil sau nu, (eu aș fi spus nimic remarcabil) îți mulțumesc pentru semn și aștept cu toată deschiderea argumentația pe text.
gând bun! om bun!
Am observat o absenta de doi ani intre penultimul text si acesta si ma intreb de ce, cred ca e normal sa te intrebi asa ceva. Apoi am citit si biografia Dvs impresionanta si m-am simtit dintr-o data mic-mic, apoi am citit cateva texte "impenitate" si mi-a mai venit inima la loc (intro) Acum, daca tot m-am apucat de scris, ma gandesc, oare ce ar dori sa auda autorul de la mine (daca ar dori asa ceva desigur) vs. ce as dori eu sa ii transmit si daca aceste doua aspecte ale aceleiasi realitati totusi antagonice prin natura lor ar putea, in cele din urma sa fie impacate. Laurentiu Ulici... cat de interesant mi se pare sa imi amintesc atat de persoana Domniei Sale cat si de acele vremuri, eram elev la liceul de matematica-fizica nr.3 cartierul Balta Alba si la cenaclul de limba romana venea... si veneau si Nichita si Marin si Ana si Nina... ce mai vremuri, Domnule autor, ce mai vremuri! Acum sa revin la textul de fata cu observatia ca Profetul (adica Directorul Hermeneia in caz ca nu stiti, omul de la butoane ii spun eu folosind un jargon din industria IT in care (inca) mai lucrez) va urmareste foarte atent si asta pot doar sa presupun ca este datorita reputatiei Dvs care ii stimuleaza un ego care se masoara in parseci. Deci, textul mi se pare o cantare in stilul clasic si cand spun clasic nu vreau sa genealizez, imi aminteste intai de Minulescu, apoi de Toparceanu si de ce nu, pe alocuri de Arghezi. Si spun asta de aceasta data ca un bucurestean cu acte in regula :-) Mi-a placut. Un asemenea text nu ar trebui analizat prin prisma unei logici modale care este cam maximul atins de mintile mai luminate de aici de pe site (vezi Manolescu Gorun de ex). Acest text trebuie citit si simtit are un ritm interior suprapus peste o imagine-sintagma "sinele de diamant". Paleta coloristica si sezoriala a poemului ar fi fost vaduvita fara aceste "sine de diamant". Nu vreau sa ma lungesc, deci penita din partea mea Andu
pentru textul : Podul Grant dePagini