Îți plac metaforele dar textul este defectuos. Și iată de ce: expresia "lumina se leapădă de iscodit alcovuri de amanți" sună aproximativ agramat sau cel puțin nepotrivit. A doua strofă are un alt defect. Prezența repetată a adjectivului postat anterior o face să sune ciudat. Aș spune languros de nepoetic.
faci cum crezi queen margot. si asa ai facut totdeauna cum ai vrut. senzatia mea este ca dumneata nu te auzi decit pe dumneata. gesturile profund lipsite de respect cu care ti-ai sters textele de nenumarate ori reflecta tocmai acest egoism exacerbat pe care eu l-am tolerat cu o ingaduinta pe care evident dumneata nu ai cum sa o intelegi pentru ca pentru dumneata nu existi decit dumneata si marele dumitale megafon. eu te-am ascultat ce ai spus. si repet mi se pare un fel de transformare din tintar in armasar o simpla expresie asupra careia am oferit mai mult decit explicatiile necesare. expresia nu contine cuvintul ortodox si nici macar pe cel de crestin. asa ca explicatia ta cu protestantii si vagonul de metrou e pe linga si exprima ceva ne-echivalent. banuiam ca iti dai seama de asta si te asigur ca au existat lavre de tipul celor pe care le-am descris intr-un comentariu precedent. dar din nou, nu ai urechi si atentie decit pentru ce spui dumneata. de fapt dumneata introduci acel fenomen tipic al abuzarii libertatii in democratie. am sa iti dau un exemplu desi ma indoiesc ca ma mai auzi. ce faci dumneata e ca in nesfirsitele litigii rasiale ale negrilor de aici. spui undeva in public ca negrul te deprima si albul te inveseleste. si te referi la culoarea unei cladiri. imediat trebuie sa se gaseasca cineva (eu am auzit cu urechile mele) care sa spuna ca expresia e... rasista. ba am auzit pe cineva care mi-a spus personal ca el considera si cartea genezei rasista pentru ca... dumnezeu a desparit lumina de intuneric. exista mii, probabil zeci de mii de lucruri care tin de crestinism sau diferitele lui tradititii. daca am ajunge sa stirnim litigii pentru oricare dintre cuvintele care le exprima doar pentru ca noi... ne simtim jigniti ca.. ortodox, catolic, protestant, blah blah blah ma tem ca am ajunge la nebuni. tocmai de aceea exista limite in litigiile pe care le pot stirni oamenii intr-o societate democratica. dar ma indoiesc ca dumneata pricepi ce e aia societate democratica. si nu e nevoie sa te simti jignita si de asta pentru ca am dreptul sa cred ce vreau despre dumneata si din ceea ce vad asta cred. „am sentimentul ca sunt un om nebun pe care/l imbracati in purpura imparatilor.” - habar n-am ce vrea sa insemne expresia asta. ti-am ingaduit multe (poate prea multe) queen margot dar in lumina a ceea ce scrii in final vreau sa iti spun ca nu ma intereseaza nici amenintarile si nici ultimatumurile tale. probabil ca acolo unde altii te tin la nivelul -20 stiu ei bine de ce o fac.
Iti dau eu 100 EU (ca $ s-a devalorizat) daca nu mai lansezi „concursuri”. Ultimul concurs pe care l-am dat si chiar l-am luat, era unul de sefuț pe undeva. Si m-am injurat ne asteprand s-o faca alții (ca tot au facut-o). Cu prietenie, Gorun
un poem balansandu-se intre idei matematice si descoperirea sinelui. un poem in devenire. titlul ma duce cu gandul la ceva intim, personal, aproape carnal.
citind acest text scuip în sân, Doamne, ce noroc, cerneala virtuală măcar nu omoară pădurile!
neuronii noștri oricum sunt condamnați la moarte, ce mai contează încă o lectură?
Nu am mai intrat pe site de foarte mult timp, din motive....motive, in timpul asta am scris iar cand am avut acces pentru ca dumneavoastra mi-ati raspuns prompt in legatura cu parola (va multumesc deoarece pe alte site-uri nu ti se raspunde deloc), am postat, am postat, am postat si iar am postat pana cand m-am gandit eu ca poate exista o limita deoarece mai vroiam sa mai introduc 4 texte. Intr-adevar, era! Imi cer scuze dar nu a fost un lucru intentionat, am citit regulamentul cand am devenit membru...pur si simplu nu mi-am dat seama. Va multumesc pentru faptul ca nu ati luat masuri extreme si m-ati atentionat, asa cum se face de obicei la prima abatere.:)) O sa mai postez maine...un singur text, dupa care o sa devin autor si nu o sa mai avem probleme! :))
Multumesc, urmeaza a doua si a treia parte din articol, parti in care am sa fiu mai explicita. Am probleme cu calculatorul si mai mult ca sigur cu vederea.
mai spun doar ca intr-un site activ ca acesta, ca sa functioneze lucrurile, sistemele care recompenseaza (fac judecati de valoare) ori sunt outdoor, ori sunt la indemana unui grup indoor (impotriva caruia te revolti altfel, in alti termeni, decat impotriva unui individ), ori evaluarile sunt lasate aleatoriu, la indemana membrilor, in ideea: ei se bat, ei se impaca. apoi, evaluarile trebuie facute mai des, functie de nr de membri si, mai ales, tinut cont de faptul ca artistii sunt, in realitate, niste fiare. nu au pic de generozitate.
am oscilat mult daca sa las titlul, parea rupt din alta "istorie" chiar daca legatura cu poezia e acolo.
aici am doua tristeti: una, ca nu mai regasesc inocenta aceea, pot doar incerca reconstructii, si doi, ca desi viata insasi ma intereseaza mai putin, sunt (in sila) prea ocupata sa traiesc ca sa mai intru in zona aia aproape statica a poeziei - imi lipsteste cumva alunecarea de zile intregi. nu scrisul.
apreciez ca mai treci. poate fi un fir de nisip, dar m-am agatat de el.
poezia chiar conteaza mai putin.
Alma, e a doua propunere care mi se face pentru acea copertă a patra. Cristina Ștefan a mai făcut-o, dar ea îmi sugera o altă poezie - scrisă, ce-i drept, acum câteva săptămâni.
Probabil că acel volum, când va fi să fie, se va îndrepta spre înțelepciune și maturitate. Spun „se va îndrepta” fiindcă e drum lung și timp puțin să ajungi cu adevărat acolo.
Mulțumesc pentru peniță și pentru că, iată, ai explicat în locul meu ce-i cu cățelul pământului.
este ingrozitor de greu sa scrii despre fericire, fragilitatea ei si tinerea ei in tine. iar voi lua la rand filosofii, sa vad ce propuneri au pentru sezonul asta... :( nu cred ca de la toamna mi se intampla. tot chemarea planetei strabune este... (nu e terra; no sir!) multumesc.
cu adevarat sensibil textul. dar din punctul meu de vedere, poezia incepe abia de la "n-aveam nici un ban nu știam dacă am întors pe dos toate buzunarele dacă mai aveam în mine ceva de vîndut pentru secolul mîinilor tale" pana acolo nu e decat o introducere (care nu prea isi are rostul, in viziunea mea). o imagine care nu prea ma multumeste este cea cu lacrima. de ce tocmai o lacrima sa fie asemanata cu biserica? remarc imaginea cheii legate la gat, atat de candida; mi-a adus un zambet melancolic pe buze. finalul este deosebit de puternic si se incrusteaza in inima. una peste alta, un text care merita aplauze. spor si inspiratie in continuare! Nati
Ce poem frumos si curgator. Asa mi se pare mie. Singurul lucru putin fortat mi se pare curcubeul de morfina, as reformula cumva ideea.
Si cred ca ar face mai bine poemului ca mana sa nu fie uscativa, poate un alt adjectiv. Pentru cursivitate si emotie bland stapanita, impreuna cu un final foarte frumos, o penita. Seara frumoasa!
nicodeme, textul cu pricina nu a fost trimis din malitiozitate acolo. o astefel de acuzatie este tipica pentru cei care se simt cu musca pe caciula. ai scris cu greseli, textul a fost trimis acolo. pur si simplu. modul in care tu ii vorbesti insa lui vlad, implicind o potentiala frica de mine, este malitios. si este a nu stiu cita oara cind esti avertizat. in ce priveste scoaterea textului din "Santier", pe Hermeneia exista un proces pentru asa ceva. faptul ca tu inca nu ai catadicsit sa il afli sau sa il inveti nu este insa problema lui vlad si nici a mea.
stii ce-i culmea?
in generala tineam mortis sa fiu si eu membra in cor. un singur lucru-mi lipsea...vocea, dar nicicum nu puteam acceptam asta. "cum sa n-am voce? dar eu cant toata ziua!" si chiar o faceam, insa copacii nevoiti sa ma asculte nu se plangeau iar cainele cu care haladuiam prin padurea din spatele casei, nici atat.
motiv pentru care profesorul de muzica, dupa ce-a vazut ca nu o scoate la capat cu mine, a gasit alt motiv: "iti lipseste urechea muzicala", mi-a zis. eh, cu gandul asta am reusit sa ma consolez si a scapat de insistentele mele...
acum constat ca ca mi-am dezvoltat in timp (sau era acolo dar nu se manifestase inca) o ureche pe care as numi-o "ritmica". adevarul este ca trebuie sa simt, in poeziile mele, un ritm intrinsec, altfel nu sunt multumita nicicum.
multumesc, Lea, pentru amintirea adusa la suprafata si pentru cuvintele generoase.
Intentionat am lasat acest text la urma, intr-un anume fel am simtit nevoia sa trec intai prin urzici pana sa ajung la iaz. Ei bine da! Domnilor, daca e sa scriem ceva poezie, apoi trebui sa aram mai adanc in ogorul culturii si sa dam peste niste nestemate mai adanc ingropate care, datorita faptului ca asa e legea evolutiei si a ridicarii uscatului din mare, ce e mai adanc e mai inform (uneori chiar si diform dupa cutumele noastre actuale), radiaza (sau iradiaza) si nu miroase, ademeneste sau foloseste orice fel de tertip ieftin ultra-uzitat ca sa gaseasca de mancare. Dar e sclipitor !! Andu P.S. Dorine, tu tot nu te-ai lasat de fumat?
Remus, de ce ai impresia ca-mi pierd timpul cu textele tale? Aici este vorba de cu totul altceva, sau poate ai nevoie de dex ca sa-ti explice. Si daca tot suntem acolo, am sa trag niste sfori, poate te angajeaza aia cand o sa se gandeasca cum sa reactualizeze limba noastra draga;)
Axa lumii care este Lumina lumii stă în acelaşi loc de la începutul creaţiei, aşa cum se descoperă în cartea Geneza după căderea în păcat. Iar echilibrul lumii este o iarnă a îndurării stând în fiinţă încă datorită rugăciunii din Getsemani. În nepăsarea de gheaţă rămâne de temut clipa când umbrela timpului se va închide şi buzele vor coborî în abis, să dea socoteală, pentru că n-au putut rosti un "da" harului de pe Golgota. Un poem care mi-a plăcut. Las un semn.
paul, un poem excelent de dor si visare. mi-a plăcut tot iar finalul m-a surprins cu "frigul albăstrui care intră din tine în pustietatea imensă, tăcută și liniștită a camerei". momentan, nu-mi dau seama dacă nu ar fi mai plastic sau firesc "frigul iese din mine." felicitări. de la mine un semn de apreciere pentru un poem frumos.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Îți plac metaforele dar textul este defectuos. Și iată de ce: expresia "lumina se leapădă de iscodit alcovuri de amanți" sună aproximativ agramat sau cel puțin nepotrivit. A doua strofă are un alt defect. Prezența repetată a adjectivului postat anterior o face să sune ciudat. Aș spune languros de nepoetic.
pentru textul : Crepuscul defaci cum crezi queen margot. si asa ai facut totdeauna cum ai vrut. senzatia mea este ca dumneata nu te auzi decit pe dumneata. gesturile profund lipsite de respect cu care ti-ai sters textele de nenumarate ori reflecta tocmai acest egoism exacerbat pe care eu l-am tolerat cu o ingaduinta pe care evident dumneata nu ai cum sa o intelegi pentru ca pentru dumneata nu existi decit dumneata si marele dumitale megafon. eu te-am ascultat ce ai spus. si repet mi se pare un fel de transformare din tintar in armasar o simpla expresie asupra careia am oferit mai mult decit explicatiile necesare. expresia nu contine cuvintul ortodox si nici macar pe cel de crestin. asa ca explicatia ta cu protestantii si vagonul de metrou e pe linga si exprima ceva ne-echivalent. banuiam ca iti dai seama de asta si te asigur ca au existat lavre de tipul celor pe care le-am descris intr-un comentariu precedent. dar din nou, nu ai urechi si atentie decit pentru ce spui dumneata. de fapt dumneata introduci acel fenomen tipic al abuzarii libertatii in democratie. am sa iti dau un exemplu desi ma indoiesc ca ma mai auzi. ce faci dumneata e ca in nesfirsitele litigii rasiale ale negrilor de aici. spui undeva in public ca negrul te deprima si albul te inveseleste. si te referi la culoarea unei cladiri. imediat trebuie sa se gaseasca cineva (eu am auzit cu urechile mele) care sa spuna ca expresia e... rasista. ba am auzit pe cineva care mi-a spus personal ca el considera si cartea genezei rasista pentru ca... dumnezeu a desparit lumina de intuneric. exista mii, probabil zeci de mii de lucruri care tin de crestinism sau diferitele lui tradititii. daca am ajunge sa stirnim litigii pentru oricare dintre cuvintele care le exprima doar pentru ca noi... ne simtim jigniti ca.. ortodox, catolic, protestant, blah blah blah ma tem ca am ajunge la nebuni. tocmai de aceea exista limite in litigiile pe care le pot stirni oamenii intr-o societate democratica. dar ma indoiesc ca dumneata pricepi ce e aia societate democratica. si nu e nevoie sa te simti jignita si de asta pentru ca am dreptul sa cred ce vreau despre dumneata si din ceea ce vad asta cred. „am sentimentul ca sunt un om nebun pe care/l imbracati in purpura imparatilor.” - habar n-am ce vrea sa insemne expresia asta. ti-am ingaduit multe (poate prea multe) queen margot dar in lumina a ceea ce scrii in final vreau sa iti spun ca nu ma intereseaza nici amenintarile si nici ultimatumurile tale. probabil ca acolo unde altii te tin la nivelul -20 stiu ei bine de ce o fac.
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I deAndu, daca scriam "Andu", in loc de "domnul Pa", tot asa de rizibila ar fi fost? In rest, multumesc de semnalari. O sa incerc, pe cat posibil.
pentru textul : domnul Pa și visul deMulţumesc, Paul. Am făcut unele modificări.
pentru textul : Perpetuu deCu stimă, Petru
Iti dau eu 100 EU (ca $ s-a devalorizat) daca nu mai lansezi „concursuri”. Ultimul concurs pe care l-am dat si chiar l-am luat, era unul de sefuț pe undeva. Si m-am injurat ne asteprand s-o faca alții (ca tot au facut-o). Cu prietenie, Gorun
pentru textul : poezia mea de azi deun poem balansandu-se intre idei matematice si descoperirea sinelui. un poem in devenire. titlul ma duce cu gandul la ceva intim, personal, aproape carnal.
pentru textul : câmpia dintre două unghiuri decitind acest text scuip în sân, Doamne, ce noroc, cerneala virtuală măcar nu omoară pădurile!
pentru textul : programarea unei eve moderne deneuronii noștri oricum sunt condamnați la moarte, ce mai contează încă o lectură?
mi-a placut tare textul tau, care se muleaza perfect pe idee. ca cititor, ai senzatia ca vorbele vor iesi din matca si te vor inghiti.
pentru textul : she was here deNu am mai intrat pe site de foarte mult timp, din motive....motive, in timpul asta am scris iar cand am avut acces pentru ca dumneavoastra mi-ati raspuns prompt in legatura cu parola (va multumesc deoarece pe alte site-uri nu ti se raspunde deloc), am postat, am postat, am postat si iar am postat pana cand m-am gandit eu ca poate exista o limita deoarece mai vroiam sa mai introduc 4 texte. Intr-adevar, era! Imi cer scuze dar nu a fost un lucru intentionat, am citit regulamentul cand am devenit membru...pur si simplu nu mi-am dat seama. Va multumesc pentru faptul ca nu ati luat masuri extreme si m-ati atentionat, asa cum se face de obicei la prima abatere.:)) O sa mai postez maine...un singur text, dupa care o sa devin autor si nu o sa mai avem probleme! :))
pentru textul : Relicve de ambrozie deMultumesc, urmeaza a doua si a treia parte din articol, parti in care am sa fiu mai explicita. Am probleme cu calculatorul si mai mult ca sigur cu vederea.
pentru textul : Avortul din punct de vedere creștin și din punct de vedere medical (I) deD-le Gorun, semnul lasat de dumneavoastra ma onoreaza, imi limpezeste cerul si-mi insufla energie creativa.
pentru textul : desperado deCu multumiri si prietenie.
Imagini tulburătoare despre un Iisus prezent și îndepărtat în același timp, pe care îl căutăm și care ne caută...
pentru textul : când pleacă o caravană spre You Deea desper sa fi inteles cum trebuie interventia mea
pentru textul : Jocul unui capriciu deVioleta, iti multumesc de citire si pentru apreciere. cu multa stima
pentru textul : Hibernare deuitasem. penita, cu mult drag.
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 demai spun doar ca intr-un site activ ca acesta, ca sa functioneze lucrurile, sistemele care recompenseaza (fac judecati de valoare) ori sunt outdoor, ori sunt la indemana unui grup indoor (impotriva caruia te revolti altfel, in alti termeni, decat impotriva unui individ), ori evaluarile sunt lasate aleatoriu, la indemana membrilor, in ideea: ei se bat, ei se impaca. apoi, evaluarile trebuie facute mai des, functie de nr de membri si, mai ales, tinut cont de faptul ca artistii sunt, in realitate, niste fiare. nu au pic de generozitate.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deam oscilat mult daca sa las titlul, parea rupt din alta "istorie" chiar daca legatura cu poezia e acolo.
pentru textul : Oblică deaici am doua tristeti: una, ca nu mai regasesc inocenta aceea, pot doar incerca reconstructii, si doi, ca desi viata insasi ma intereseaza mai putin, sunt (in sila) prea ocupata sa traiesc ca sa mai intru in zona aia aproape statica a poeziei - imi lipsteste cumva alunecarea de zile intregi. nu scrisul.
apreciez ca mai treci. poate fi un fir de nisip, dar m-am agatat de el.
poezia chiar conteaza mai putin.
Alma, e a doua propunere care mi se face pentru acea copertă a patra. Cristina Ștefan a mai făcut-o, dar ea îmi sugera o altă poezie - scrisă, ce-i drept, acum câteva săptămâni.
Probabil că acel volum, când va fi să fie, se va îndrepta spre înțelepciune și maturitate. Spun „se va îndrepta” fiindcă e drum lung și timp puțin să ajungi cu adevărat acolo.
Mulțumesc pentru peniță și pentru că, iată, ai explicat în locul meu ce-i cu cățelul pământului.
pentru textul : urme și umbre deeste ingrozitor de greu sa scrii despre fericire, fragilitatea ei si tinerea ei in tine. iar voi lua la rand filosofii, sa vad ce propuneri au pentru sezonul asta... :( nu cred ca de la toamna mi se intampla. tot chemarea planetei strabune este... (nu e terra; no sir!) multumesc.
pentru textul : fragil decu adevarat sensibil textul. dar din punctul meu de vedere, poezia incepe abia de la "n-aveam nici un ban nu știam dacă am întors pe dos toate buzunarele dacă mai aveam în mine ceva de vîndut pentru secolul mîinilor tale" pana acolo nu e decat o introducere (care nu prea isi are rostul, in viziunea mea). o imagine care nu prea ma multumeste este cea cu lacrima. de ce tocmai o lacrima sa fie asemanata cu biserica? remarc imaginea cheii legate la gat, atat de candida; mi-a adus un zambet melancolic pe buze. finalul este deosebit de puternic si se incrusteaza in inima. una peste alta, un text care merita aplauze. spor si inspiratie in continuare! Nati
pentru textul : mater misericordiae deiti multumesc de trecere si pentru apreciere. bucuros de vizita la multi ani
pentru textul : Ceruri deCe poem frumos si curgator. Asa mi se pare mie. Singurul lucru putin fortat mi se pare curcubeul de morfina, as reformula cumva ideea.
pentru textul : risipă de nori deSi cred ca ar face mai bine poemului ca mana sa nu fie uscativa, poate un alt adjectiv. Pentru cursivitate si emotie bland stapanita, impreuna cu un final foarte frumos, o penita. Seara frumoasa!
nicodeme, textul cu pricina nu a fost trimis din malitiozitate acolo. o astefel de acuzatie este tipica pentru cei care se simt cu musca pe caciula. ai scris cu greseli, textul a fost trimis acolo. pur si simplu. modul in care tu ii vorbesti insa lui vlad, implicind o potentiala frica de mine, este malitios. si este a nu stiu cita oara cind esti avertizat. in ce priveste scoaterea textului din "Santier", pe Hermeneia exista un proces pentru asa ceva. faptul ca tu inca nu ai catadicsit sa il afli sau sa il inveti nu este insa problema lui vlad si nici a mea.
pentru textul : pentru prima dată destii ce-i culmea?
in generala tineam mortis sa fiu si eu membra in cor. un singur lucru-mi lipsea...vocea, dar nicicum nu puteam acceptam asta. "cum sa n-am voce? dar eu cant toata ziua!" si chiar o faceam, insa copacii nevoiti sa ma asculte nu se plangeau iar cainele cu care haladuiam prin padurea din spatele casei, nici atat.
motiv pentru care profesorul de muzica, dupa ce-a vazut ca nu o scoate la capat cu mine, a gasit alt motiv: "iti lipseste urechea muzicala", mi-a zis. eh, cu gandul asta am reusit sa ma consolez si a scapat de insistentele mele...
acum constat ca ca mi-am dezvoltat in timp (sau era acolo dar nu se manifestase inca) o ureche pe care as numi-o "ritmica". adevarul este ca trebuie sa simt, in poeziile mele, un ritm intrinsec, altfel nu sunt multumita nicicum.
multumesc, Lea, pentru amintirea adusa la suprafata si pentru cuvintele generoase.
pentru textul : două cântece roşii deIntentionat am lasat acest text la urma, intr-un anume fel am simtit nevoia sa trec intai prin urzici pana sa ajung la iaz. Ei bine da! Domnilor, daca e sa scriem ceva poezie, apoi trebui sa aram mai adanc in ogorul culturii si sa dam peste niste nestemate mai adanc ingropate care, datorita faptului ca asa e legea evolutiei si a ridicarii uscatului din mare, ce e mai adanc e mai inform (uneori chiar si diform dupa cutumele noastre actuale), radiaza (sau iradiaza) si nu miroase, ademeneste sau foloseste orice fel de tertip ieftin ultra-uzitat ca sa gaseasca de mancare. Dar e sclipitor !! Andu P.S. Dorine, tu tot nu te-ai lasat de fumat?
pentru textul : scurt tratat de aprindere deRemus, de ce ai impresia ca-mi pierd timpul cu textele tale? Aici este vorba de cu totul altceva, sau poate ai nevoie de dex ca sa-ti explice. Si daca tot suntem acolo, am sa trag niste sfori, poate te angajeaza aia cand o sa se gandeasca cum sa reactualizeze limba noastra draga;)
pentru textul : Alb şi roşu deAxa lumii care este Lumina lumii stă în acelaşi loc de la începutul creaţiei, aşa cum se descoperă în cartea Geneza după căderea în păcat. Iar echilibrul lumii este o iarnă a îndurării stând în fiinţă încă datorită rugăciunii din Getsemani. În nepăsarea de gheaţă rămâne de temut clipa când umbrela timpului se va închide şi buzele vor coborî în abis, să dea socoteală, pentru că n-au putut rosti un "da" harului de pe Golgota. Un poem care mi-a plăcut. Las un semn.
pentru textul : iarnă în Ghetsemani dedemult nu ai mai spus nimic sub textele mele. si acum imi pare ca eziti. multumesc pentru incredere
pentru textul : urâții depaul, un poem excelent de dor si visare. mi-a plăcut tot iar finalul m-a surprins cu "frigul albăstrui care intră din tine în pustietatea imensă, tăcută și liniștită a camerei". momentan, nu-mi dau seama dacă nu ar fi mai plastic sau firesc "frigul iese din mine." felicitări. de la mine un semn de apreciere pentru un poem frumos.
pentru textul : oceans house mirror deMulțumesc de trecere! tincuta
pentru textul : Într-o zi dePagini