eu mi-am cumparat si o harta/ a ocupat jumatate de perete/ colegele mele s-a suparat/ le-am citit poezii/ la sfarsit mi-au adus lipici ca sa o fixez cat mai bine... francisc, poate ne dai si noua linkurile alea/ cred ca ne confruntam cu aceeasi problema.
mie, sincer, mi se pare mai mult o poezie populară, nu văd nimic ieşit din comun şi nici de referinţă pentru viitor. e, simplu, o parodie. dar asta e părerea mea, desigur.
Trec peste tonul dvs malitos, care nu cred ca isi avea sensul. Exista oameni care comenteaza si oameni care scriu. Eu prefer sa fiu printre ultimii, chiar daca nu-mi isese uneori. De indruamt nu am nici un drept si nici numi asum o asemenea responsabilitate. De comentat comentez foarte rar sub texte care nu sint pe acest site. In virtual m-am retras de pe toate site-urile si aerele de editor pe care le-am avut. Mai postez doar pe doua site-uri de suflet. In rest imi place sa tac. Sper ca v-am lamurit curiozitatile.
textul curge ușor, firesc, liric. gerunziul în titlu și la început, nu-mi sună bine. apoi, pe final, inversiunea pare că strică tonul ăla confesiv, de mărturisire, potențându-l peste sugestie.
Adevarat a inviat,”Sister”, va fi o munca sa il memorezi. multumesc de trecere, Lucian, Alithos anesti!, e un text mai vechi dar la care tin cu nostalgia cu care tii la adolescenta
peretele dezamagirii, visele berii si urarea impamantenit-romaneasca, alcatuiesc un poem-experiment laudabil pentru asocierea ideilor. in gandul cititorului raman moliile.
poemul asta este targetat. numai o anumita generatie il poate percepe afectiv. nici macar nu pot spune "generatia de sacrificiu" pentru ca nu le mai stim numarul generatiilor de sacrificiu. este cea a "legiunii romane uitată la numărătoare". amaraciunea de dupa weekend, Virgil? sigur e parodie?
nu mă împiedic metric. asta pentru că mi-a plăcut senzația lăsată, chiar și după o analiză mai atentă. e o sărbătoare vegetală intrată în ''conflict'' sub o pânză a timpului cu mirele, cel care a făcut toate astea să reînvie. iar el zace într-o somnolență asemănătoare celei postcoitum (cum i-ar fi plăcut unui senior al criticei s-o numească). și nu m-am împiedicat metric, dar poate e bine de umblat și acolo. salve!
Virgil :))... se numeste POVESTE De Dragobete, ce alt hint mai vrei? Lasand gluma deoparte si tu si Alina aveti dreptate dar am urmarit sa scriu ceva de Dragobete care sa nu aiba legatura musai cu doi amorezati ci sa faca lectorul sa simta cumva spiritul sarbatorii. Mai astept pareri ca e cam 2-0 pentru ceilalti si n-am chef sa am soarta nemtilor din partida cu Rapidul :)
ceremonia lucrurilor simple poarta aici in poem, un crescendo intim deosebit. e doar un fel de a te bucura de viata, de lucrurile mici care ii dau culoare. dincolo de oglinda ochiul critic pastreaza parca masura lucrurilor... finalul e delicat, deosebit. ma asteptam sa il lasi mostenire...:) "mă înfășor in halatul trandafiriu atât de cald moale atât de pufos le voi lăsa vorbă să mă îmbrace cu el"
Give me a break Andule! Tu chiar ai probleme cu gîndirea simplă? Că aia complicată văd că o stăpînești. Dacă tu te smiorcăi acum că am spus Andrei și nu Andu trebuia să te gîndești cînd ai plagiat NU ACUM. Autorul care a "publicat la sectiunea "info" primul anunt "incident de plagiat pe hermeneia" in care s-a folosit numele meu adevarat (si nu cel cu care sunt inregistrat pe site)" sînt eu. Do you have a problem with me? Say it so we can solve it here. For goodness sake come to your senses man! Am să răspund și celorlalte întrebări ceva mai încolo dacă va fi cazul dar am simțit că cineva o ia pe arătură de-a binelea.
Vladimir, poeziile tale sunt toate aproape pline de simbolistică mai mult sau mai puțin stearpă, să preiau termenul tău. Și uite că încă o dată faci dovada unui ochi care nu vede decât în sine însuși, fiindcă mă miră că ești rupt de simțire și trăire. Pe de altă parte, apreciezi pozitiv texte care sunt la limita mediocrului, iar acest fapt este, încă o dată, foarte transparent. Dacă poeziile mele îți par slabe, nu mă deranjează, fiindcă știu că dacă le-ai fi văzut sub semnătura altui nume nu ai mai fi spus asta. Apreciez o părere sau un comentariu care vine intenționat pozitiv, indiferent că marchează puncte slabe. Aș fi apreciat de asemenea să văd că nu ești părtinitor. Și că te ții la distanță de polemici. În privința stilului în care scriu și pe care până acum 2 luni îl admirai, deși aveam texte sub valoarea acetsora de pe Hermeneia, permite-mi să evoluez în propriul meu ritm și cu marja de cultură pe care o asimilez în fiecare zi. Accept sfaturile pertinente. Dacă ar fi fost un text mediocru-slab, ți-aș fi dat dreptate. Am destule, pe care deja le-am pus singură în recycle bean. Și de la o vreme las la dospit. Mă voi stăpâni a-ți comenta poeziile, tocmai pentru că aș avea multe de spus în defavoarea lor și a-i crede că este unmijloc de a răspunde cu aceeași monedă. Rgămintea mea este dacă nu suporți ceea ce citești pe pagina mea, sau nu suporți autoarea, să dai ignore. Sau crezi că a folosi o astfel de strategie îți aduce beneficii? Știi bumerangul, știi cum se întorc lucrurile. Și mai știi cum văd, cum percep dincolo de manifest oamneii, scrierile, întâmplările. Aici mă opresc și orice comentariu în plus va avea non-răspuns din partea mea. Știm amândoi de ce.
ai perfectă dreptate, Adrian şi eu nicio scuză.
am făcut câteva modificări, nu ştiu cât salvează textul...voi reveni asupra lui când voi fi mai inspirată.
mulţumesc mult pentru atenţie.
frumoasă povestea tinereţii trecută prin cazarmă, cu alternanţa stea-fată, fată-stea şi ideea chitanţelor de benzină devenite caiet cu poezie. finalul, însă, e brusc şi prea aproape de adevăr. aş fi preferat
şi deodată ţi se pare că eşti invincibil, deşi, recunosc că alegerea ta e cea potrivită.
nu prea înţeleg relaţia dintre titlu şi text. nu se mulează. textul pluteşte prin el însuşi, ok, şi e bine condus. mie-mi plac si primele două strofe. ce nu-mi place este că ieşi la suprafaţă foarte rar. ar trebui o macara aici :)
podul: simbolul trecerii dar și al despărțirii; simbolul împâcării dar și al solitudinii. acest cuvânt îmi pare a fi esența întregului poem. celelalte versuri nu fac decât să se construiască pe sine spre a umple această idee.
AdaBarc, chiar esti serioasa? Aripi, aripilor? Atunci de ce nu si "ziar, ziarul, ziarele" sau "foi, foile"? Tu chiar nu sesizezi diferenta intre folosirea in context si repetitie? In ce priveste "rupte" am rezerve fata de... rezerva ta. Pentru ca absenta cuvintului nu este chiar asa de justificabila. A fi rupte le defineste si eventual le sporeste un anumit gen de tragism cinic. Da, aerul e bizar dar nu as merge asa de departe sa il percep gothic.
Paul, îţi mulţumesc. Te simt mereu aproape prin ninsori şi prin neguri :)
Mărturisesc că şi eu m-am gândit la această asemănare, fraţii ca două faruri, nedespărţiţi şi luminând împreună ( îmi amintisem şi de versurile din Hora Unirii: ,,Amândoi suntem de-o mamă,/De-o făptură şi de-o seamă,/Ca doi brazi într-o tulpină,/
Ca doi ochi într-o lumină.//Amândoi avem un nume,/Amândoi o soartă-n lume./Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,/În noi doi un suflet bate!" ...că tot se apropie sărbătoarea :) )
Eu am încercat o decupare a unui peisaj simplu din realitatea înconjurătoare, o focalizare pe comparaţia sau metafora creată spontan de o mână nevăzută. Scopul e de a bucura şi de a provoca la reflecţii, de a găsi interpretări care să umple sufletul.
Îţi mulţumesc pentru constanţa cu care îmi oferi feedback. Contează enorm.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Banc, ne-banc, dar e buna! Daca se "construieste" mai mult, se strica.
pentru textul : Porţia de filozofie deeu mi-am cumparat si o harta/ a ocupat jumatate de perete/ colegele mele s-a suparat/ le-am citit poezii/ la sfarsit mi-au adus lipici ca sa o fixez cat mai bine... francisc, poate ne dai si noua linkurile alea/ cred ca ne confruntam cu aceeasi problema.
pentru textul : Ruines de Rome demie, sincer, mi se pare mai mult o poezie populară, nu văd nimic ieşit din comun şi nici de referinţă pentru viitor. e, simplu, o parodie. dar asta e părerea mea, desigur.
pentru textul : poezie multilateral dezvoltată deTrec peste tonul dvs malitos, care nu cred ca isi avea sensul. Exista oameni care comenteaza si oameni care scriu. Eu prefer sa fiu printre ultimii, chiar daca nu-mi isese uneori. De indruamt nu am nici un drept si nici numi asum o asemenea responsabilitate. De comentat comentez foarte rar sub texte care nu sint pe acest site. In virtual m-am retras de pe toate site-urile si aerele de editor pe care le-am avut. Mai postez doar pe doua site-uri de suflet. In rest imi place sa tac. Sper ca v-am lamurit curiozitatile.
pentru textul : ceva strălucitor detextul curge ușor, firesc, liric. gerunziul în titlu și la început, nu-mi sună bine. apoi, pe final, inversiunea pare că strică tonul ăla confesiv, de mărturisire, potențându-l peste sugestie.
pentru textul : cândva dezbinând deAdevarat a inviat,”Sister”, va fi o munca sa il memorezi. multumesc de trecere, Lucian, Alithos anesti!, e un text mai vechi dar la care tin cu nostalgia cu care tii la adolescenta
pentru textul : Biruința Învierii ▒ deperetele dezamagirii, visele berii si urarea impamantenit-romaneasca, alcatuiesc un poem-experiment laudabil pentru asocierea ideilor. in gandul cititorului raman moliile.
pentru textul : The House depoemul asta este targetat. numai o anumita generatie il poate percepe afectiv. nici macar nu pot spune "generatia de sacrificiu" pentru ca nu le mai stim numarul generatiilor de sacrificiu. este cea a "legiunii romane uitată la numărătoare". amaraciunea de dupa weekend, Virgil? sigur e parodie?
De ce este atat de liniste pe Hermeneia?
pentru textul : vox maris denumai un bun cunoscator al teoriei muzicii putea concepe un astfel de poem.
pentru textul : Trupul gol al deșertului denu mă împiedic metric. asta pentru că mi-a plăcut senzația lăsată, chiar și după o analiză mai atentă. e o sărbătoare vegetală intrată în ''conflict'' sub o pânză a timpului cu mirele, cel care a făcut toate astea să reînvie. iar el zace într-o somnolență asemănătoare celei postcoitum (cum i-ar fi plăcut unui senior al criticei s-o numească). și nu m-am împiedicat metric, dar poate e bine de umblat și acolo. salve!
pentru textul : și soarele ca un mire deVirgil :))... se numeste POVESTE De Dragobete, ce alt hint mai vrei? Lasand gluma deoparte si tu si Alina aveti dreptate dar am urmarit sa scriu ceva de Dragobete care sa nu aiba legatura musai cu doi amorezati ci sa faca lectorul sa simta cumva spiritul sarbatorii. Mai astept pareri ca e cam 2-0 pentru ceilalti si n-am chef sa am soarta nemtilor din partida cu Rapidul :)
pentru textul : Poveste de Dragobete decelorlalţi comentatori. Andrei ai dreptate, am modificat. yester, nu fii invidios, în general şi tu ai destule cârje. îţi doresc cât mai multe.
pentru textul : ad interim deceremonia lucrurilor simple poarta aici in poem, un crescendo intim deosebit. e doar un fel de a te bucura de viata, de lucrurile mici care ii dau culoare. dincolo de oglinda ochiul critic pastreaza parca masura lucrurilor... finalul e delicat, deosebit. ma asteptam sa il lasi mostenire...:) "mă înfășor in halatul trandafiriu atât de cald moale atât de pufos le voi lăsa vorbă să mă îmbrace cu el"
pentru textul : pink velvet deGive me a break Andule! Tu chiar ai probleme cu gîndirea simplă? Că aia complicată văd că o stăpînești. Dacă tu te smiorcăi acum că am spus Andrei și nu Andu trebuia să te gîndești cînd ai plagiat NU ACUM. Autorul care a "publicat la sectiunea "info" primul anunt "incident de plagiat pe hermeneia" in care s-a folosit numele meu adevarat (si nu cel cu care sunt inregistrat pe site)" sînt eu. Do you have a problem with me? Say it so we can solve it here. For goodness sake come to your senses man! Am să răspund și celorlalte întrebări ceva mai încolo dacă va fi cazul dar am simțit că cineva o ia pe arătură de-a binelea.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deGândul zboară spre mitul lui Odin.
pentru textul : in parc 2 deApar aici: corbii lui Odin, ochiul- preţul înţelepciunii.
Călin, multumesc pentru citire, comentariu.
Vladimir, poeziile tale sunt toate aproape pline de simbolistică mai mult sau mai puțin stearpă, să preiau termenul tău. Și uite că încă o dată faci dovada unui ochi care nu vede decât în sine însuși, fiindcă mă miră că ești rupt de simțire și trăire. Pe de altă parte, apreciezi pozitiv texte care sunt la limita mediocrului, iar acest fapt este, încă o dată, foarte transparent. Dacă poeziile mele îți par slabe, nu mă deranjează, fiindcă știu că dacă le-ai fi văzut sub semnătura altui nume nu ai mai fi spus asta. Apreciez o părere sau un comentariu care vine intenționat pozitiv, indiferent că marchează puncte slabe. Aș fi apreciat de asemenea să văd că nu ești părtinitor. Și că te ții la distanță de polemici. În privința stilului în care scriu și pe care până acum 2 luni îl admirai, deși aveam texte sub valoarea acetsora de pe Hermeneia, permite-mi să evoluez în propriul meu ritm și cu marja de cultură pe care o asimilez în fiecare zi. Accept sfaturile pertinente. Dacă ar fi fost un text mediocru-slab, ți-aș fi dat dreptate. Am destule, pe care deja le-am pus singură în recycle bean. Și de la o vreme las la dospit. Mă voi stăpâni a-ți comenta poeziile, tocmai pentru că aș avea multe de spus în defavoarea lor și a-i crede că este unmijloc de a răspunde cu aceeași monedă. Rgămintea mea este dacă nu suporți ceea ce citești pe pagina mea, sau nu suporți autoarea, să dai ignore. Sau crezi că a folosi o astfel de strategie îți aduce beneficii? Știi bumerangul, știi cum se întorc lucrurile. Și mai știi cum văd, cum percep dincolo de manifest oamneii, scrierile, întâmplările. Aici mă opresc și orice comentariu în plus va avea non-răspuns din partea mea. Știm amândoi de ce.
pentru textul : Ochi de leu deai perfectă dreptate, Adrian şi eu nicio scuză.
pentru textul : septembrie turbat apune între frunze deam făcut câteva modificări, nu ştiu cât salvează textul...voi reveni asupra lui când voi fi mai inspirată.
mulţumesc mult pentru atenţie.
ai dreptate andreea, sunt constienta de asta, lautarii aceia... acum ca mi-ai sesizat si tu...o sa vad m-a bucurat sincer trecerea ta!
pentru textul : repetiție cu vioară defrumoasă povestea tinereţii trecută prin cazarmă, cu alternanţa stea-fată, fată-stea şi ideea chitanţelor de benzină devenite caiet cu poezie. finalul, însă, e brusc şi prea aproape de adevăr. aş fi preferat
şi deodată ţi se pare că eşti invincibil, deşi, recunosc că alegerea ta e cea potrivită.
pentru textul : aşa a fost viaţa ta denu prea înţeleg relaţia dintre titlu şi text. nu se mulează. textul pluteşte prin el însuşi, ok, şi e bine condus. mie-mi plac si primele două strofe. ce nu-mi place este că ieşi la suprafaţă foarte rar. ar trebui o macara aici :)
pentru textul : ranfluare deabureli cu cuvinte... ai si texte care se merita citite?
pentru textul : dor deAdriana, nu cred ca am facut chiar bine dar atat am reusit. Multumesc de atentionare.
pentru textul : Preludiu dema duce cu gandul la muntii adam si iova/eva, de la pojorata, langa campulung moldovenesc. ai ajuns pe-acolo?
pentru textul : Adam si Eva depodul: simbolul trecerii dar și al despărțirii; simbolul împâcării dar și al solitudinii. acest cuvânt îmi pare a fi esența întregului poem. celelalte versuri nu fac decât să se construiască pe sine spre a umple această idee.
pentru textul : pe străzile orașului atomic deAdaBarc, chiar esti serioasa? Aripi, aripilor? Atunci de ce nu si "ziar, ziarul, ziarele" sau "foi, foile"? Tu chiar nu sesizezi diferenta intre folosirea in context si repetitie? In ce priveste "rupte" am rezerve fata de... rezerva ta. Pentru ca absenta cuvintului nu este chiar asa de justificabila. A fi rupte le defineste si eventual le sporeste un anumit gen de tragism cinic. Da, aerul e bizar dar nu as merge asa de departe sa il percep gothic.
pentru textul : o soluție temporară dePaul, îţi mulţumesc. Te simt mereu aproape prin ninsori şi prin neguri :)
pentru textul : Haiku (9) - Neguri şi reverii deMărturisesc că şi eu m-am gândit la această asemănare, fraţii ca două faruri, nedespărţiţi şi luminând împreună ( îmi amintisem şi de versurile din Hora Unirii: ,,Amândoi suntem de-o mamă,/De-o făptură şi de-o seamă,/Ca doi brazi într-o tulpină,/
Ca doi ochi într-o lumină.//Amândoi avem un nume,/Amândoi o soartă-n lume./Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,/În noi doi un suflet bate!" ...că tot se apropie sărbătoarea :) )
Eu am încercat o decupare a unui peisaj simplu din realitatea înconjurătoare, o focalizare pe comparaţia sau metafora creată spontan de o mână nevăzută. Scopul e de a bucura şi de a provoca la reflecţii, de a găsi interpretări care să umple sufletul.
Îţi mulţumesc pentru constanţa cu care îmi oferi feedback. Contează enorm.
Bun venit pe Hermeneia! Te rog să citeşti regulamentul! Te rog să postezi cel mult un text pe zi!
pentru textul : Mersul pe sârmă deÎnsoțit de adverbul de negație "nu", verbul "a fi" are forma terminatiei intr-un singur "-i". "a nu fi" este forma corectă!
pentru textul : în medalionul din piept deîmi pare bine, mulțumesc.
pentru textul : mă păstrez sensibilă pentru viața de după deAcest tablou îmi place extrem de mult. Este păcat că membrii site-ului nu exploateză resursele poetice care plutesc în el.
Autorul lui i-a imprimat subtilităţi filosofice, teologice, însoţite de o fină auto(ironie) aş zice eu.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 21 dePagini