Pe ici, pe colo, ar mai merita efortul unei curatenii cum ar fi inca de la inceput acel ingineresc "desi" in loc de un "chiar daca" apoi pe final "slabiciune sau neatentie" care prin acel "sau" deruteaza, e suficient "slabiciune" in opinia mea, dar mi se pare un poem de frontispiciu pe aici. Are acel amalgam de poezie moderna cu precizie stiintifica ce te face sa crezi ca newton a fost leonardo la urma urmei. Titlul e cam elaborat, la fel si poza, dar poemul sta in picioare bine de tot. O penita de apreciere din partea mea si sper sa vad acest text la recomandate, nu de altceva, dar urasc sa ma simt singur in poezie. Andu
Bobadil am corectat pe ixci pe colo. Din ce stiu eu, ambele forme sint acceptate si "masa" si ma-sa". Iar acolo, la demult, exact aia am vrut sa spun: cindva. Nu demult timp, ca e prea explicit. Multumesc de apreciere.
mi-ar fi placut ca versurile sa fi fost altfel asezate in pagina. acest poem este o suflare. ai multe enumerari si aceea si aceea pentru ca sa intregesti imaginea. fotografia în care tu scrii toate acestea așteptând să pui punct sfarsitul e foarte fain. numai asezarea versurilor ma opreste cu palma in piept sa zic mai multe.e o pewrspectiva.
vlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
o senzație pe care nu o simți în orice zi sau perioadă și care trece destul de repede, oricît de intensă ar fi (din păcate sau din fericire, cine știe...)
Mulțumesc. Îmi dă de gândit (de bine) ce spui cu prima parte. Cu ultimele versuri, ai dreptate, și pe mine mă deranjează, dar la vremea respectivă voisem să intre ambele versuri deodată, într-un singur rând fiecare, și a fost singura posibilitate, să-l micșorez foarte mult. Nu cred nici eu că e alegerea cea mai fericită pentru că iese din tipar. Mă gândesc să schimb, dacă voi mai avea răbdarea să intru pe editare. Mulțumesc de trecere.
Multiple și adânci sensuri transpar din aceste asociații lingvistice, iar concentrat și cea mai profundă rămâne "iubirea față de aproapele" - fie în Galileea, fie în vreun sătuc de pe marginea Dunării... Nichita Stănescu spunea ca e iubit de femeie, deoarece îi cosea cămășile... Laptele aici e calea lactee a tainei nunții fenixice.
Actaeon, e o localitate dupa care jinduiesc toata iarna; acolo am vazut prima oara copaci de leandri in drumul spre faleza cind ieseam cu Boba (un biet caine, a murit deja) sa alergam la 6 dimineata; faceam un ocol sub mirosul acela de vara, mare si leandri pina in dreptul unui arbore mare de piper...dar asta e alta poezie.
Mi-a spus cineva care citește site-ul Hermeneia să îți transmit că asemenea metaliteratură nu se mai scrie de prin anii '80. Nu mi-am însușit ideea și am transmis-o exact așa cum mi s-a spus. Dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu ea.
...îmi place. se pliază pe naturelul meu. are idee, are tropi care îmi convin, are prospețime și poate că acum rezonez cu înțelepciunea acestor versuri: iar alții cad în gol din cea mai perfectă indecizie cu care se pot confrunta ... se apropie sărbătorile, să le ai frumoase, Virgil, cu gânduri bune, paul
Sis fii buna si dezvolta notiunea de lirism desuet zilelor noastre. Cum definesti desuet? adica criteriile, si ce face un text desuet etc. Dupa aceia am sa iti povestesc ce mi s-a intamplat la o conferinta aviatica nu de mult. E spectaculos pt ca e legat de poezie.
Alina interesant este ca in acest poem mi-am calcat pe inima si am defavorizat cumva atmosfera si imaginea in detrimentul ideii... trairea mentala a fost prea puternica. Multumesc pentru ca mi-ai lasat opinia ta.
Sequoia vazut din doua unghiuri diferite: cutie sensibila, de rezonanta a suferintelor (instrument muzical) sau martor tacut si altar pentru ispasire a pacatelor. Poate nu am reusit sa ilustrez aceste lucruri , pe care le-am avut in cap. Lucian, multumesc.
mi am dat seama din secunda 2, cand intins in pat, recitam poemul pisicii mele, pe intuneric. corect, leul nu apartine, aici, aceluiasi areal poetic. dar nu m-am mai ridicat azi noapte din pat. am scos si mugurul, de ciuda comului tau. da copacu nu. sa moara poetii
Aranca, eu incerc cat pot in comentarii sa nu vin cu "as schimba versul x in y". Vorbesc despre poezie sau despre partile ei la care am vibrat pe aceeasi lungime de unda. Lasand la o parte observatia ca poezia ta este usor incarcata pe la mijloc, remarc ca esti mai atenta in privinta imaginilor fortate. Primele 6 versuri mi-au parut exceptionale si te felicit pentru imaginea ingerilor migdalilor respirand deasupra, imagine ce ma duce cu gandul la miresele migdalilor, din alta poezie, ce paleste acum prin comparatie. Versurile 7 si 8 schimba directia si focusul spre iubit astfel incat adresarea la persoana a doua singular din restul poeziei nu cade ca o surpriza. Dar nu cred ca le sta bine cu semnul intrebarii si nu imi suna bine "fanta" nostalgiei, oricum o fi ea, maligna. Preferam benigna. Am zabovit indelung, ca matematician, asupra afirmatiilor din versurile trei si patru. Nu am gasit nici o hiba, deocamdata. Ma mai gandesc. Sigur, versurile 9 pana la final, sunt croite dupa tiparul Arancai dintotdeauna si ma bucur ca nu ai renuntat la acest stil.
astept pe toti care m-ati acuzat vreodata in viata ca EU sunt cea care va scriu si va deranjez sau CEI care aveti dubii in aceasta privinta sa imi scrieti. fiti curajosi! sa dam totul pe fata. sa nu incep sa vca numesc eu. sunt aici. astept sa va manifestati. altfel, ma gandesc ca o faceti special ca sa ma denigrati.
apropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
de data aceasta ne potrivim, şi eu m-am gândit la acest lucru...repetarea lui "până când", deocamdată nu găsesc nimic, asta e forma mai naturală, dar poate voi reveni în curând.
O stare paralizantă de angoasă, stres general provocat de o schimbare bruscă a mediului. Subliniez finalul deosebit ca impact emoțional: "un călugăr budist iese din templu să mediteze direct în rezervația de tigri" Experiment în măruntaiele Eului provocând stări precum contracția regiunii epigastrice, lipsă de aer, claustrofobie progresivă, sinucidere, discovery, U2, șocuri de natură patologică. Bonjour tristesse! Ai dreptate, nici eu nu rămân zen când nu am net...
Virgile, asa-i, in argumente putem sa ne batem mai ceva ca Fat-Frumos cu zmeul, stii tu... in sabii sa ne taiem sau in ciorapi sa ne mirosim :-) Oricum, disputa mi-a placut dpdv intelectual (mai putin atunci cand tu dai impresia ca esti mai destept decat esti de fapt), nu vreau sa o prelungesc si in niciun caz sa am aici (Doamne fereste) ultimul cuvant decat acesta: doi barbati discuta si unul ii spune celuilat "eu la mine in casa am mereu ultimul cuvant", la care celalalt intreaba "da? care e ala?" "Ai dreptate, draga mea" Emile, dupa cum ti-am mai relatat cu alta ocazie, la mine in familie exista un frate mai mic dar destul de mare (are si el deja 40 de ani) care este de 17 ani in presa si mai nou o cumnata care este si ea de 10 ani tot pe acolo (ambii pe la ziare neinsemnate cum ar fi Adevarul, Jurnalul National sau Cronica Romana). Eu nu am scris nimic din genul reportaj and such asa-i, dar, prin natura lucrurilor, am citit si am fost invatat de catre mai sus-numitii cate ceva in ultimul deceniu si ceva. Crezi ori ba ce iti spun, treaba ta la urma urmei. Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Pe ici, pe colo, ar mai merita efortul unei curatenii cum ar fi inca de la inceput acel ingineresc "desi" in loc de un "chiar daca" apoi pe final "slabiciune sau neatentie" care prin acel "sau" deruteaza, e suficient "slabiciune" in opinia mea, dar mi se pare un poem de frontispiciu pe aici. Are acel amalgam de poezie moderna cu precizie stiintifica ce te face sa crezi ca newton a fost leonardo la urma urmei. Titlul e cam elaborat, la fel si poza, dar poemul sta in picioare bine de tot. O penita de apreciere din partea mea si sper sa vad acest text la recomandate, nu de altceva, dar urasc sa ma simt singur in poezie. Andu
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii deDeosebite imagini! Un pic mai trebuie lucrat la penultima strofa. Ideea de "deasupra" si 'dedesubt"trebuie sugerate.In rest, e bine
pentru textul : Brânduşă de toamnă deBobadil am corectat pe ixci pe colo. Din ce stiu eu, ambele forme sint acceptate si "masa" si ma-sa". Iar acolo, la demult, exact aia am vrut sa spun: cindva. Nu demult timp, ca e prea explicit. Multumesc de apreciere.
pentru textul : despre moarte și alte obsesii demi-ar fi placut ca versurile sa fi fost altfel asezate in pagina. acest poem este o suflare. ai multe enumerari si aceea si aceea pentru ca sa intregesti imaginea. fotografia în care tu scrii toate acestea așteptând să pui punct sfarsitul e foarte fain. numai asezarea versurilor ma opreste cu palma in piept sa zic mai multe.e o pewrspectiva.
pentru textul : Piața norilor devlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
pentru textul : ziua schimbării mele la faţă deîncă ceva... are vreo legătură cu sincronismul lui mîndroiu? sau e doar un accident fericit?... anyway, poem reușit! S.D.
pentru textul : pustiul-memorie deo senzație pe care nu o simți în orice zi sau perioadă și care trece destul de repede, oricît de intensă ar fi (din păcate sau din fericire, cine știe...)
pentru textul : pîine îmbibată cu cerneală deMulțumesc. Îmi dă de gândit (de bine) ce spui cu prima parte. Cu ultimele versuri, ai dreptate, și pe mine mă deranjează, dar la vremea respectivă voisem să intre ambele versuri deodată, într-un singur rând fiecare, și a fost singura posibilitate, să-l micșorez foarte mult. Nu cred nici eu că e alegerea cea mai fericită pentru că iese din tipar. Mă gândesc să schimb, dacă voi mai avea răbdarea să intru pe editare. Mulțumesc de trecere.
pentru textul : Bilet să te găsească de"freacă coadă"... asta nu-mi place. aș fi ales alt verb.
pentru textul : podul suspinelor deMultiple și adânci sensuri transpar din aceste asociații lingvistice, iar concentrat și cea mai profundă rămâne "iubirea față de aproapele" - fie în Galileea, fie în vreun sătuc de pe marginea Dunării... Nichita Stănescu spunea ca e iubit de femeie, deoarece îi cosea cămășile... Laptele aici e calea lactee a tainei nunții fenixice.
pentru textul : galileea caprelor deActaeon, e o localitate dupa care jinduiesc toata iarna; acolo am vazut prima oara copaci de leandri in drumul spre faleza cind ieseam cu Boba (un biet caine, a murit deja) sa alergam la 6 dimineata; faceam un ocol sub mirosul acela de vara, mare si leandri pina in dreptul unui arbore mare de piper...dar asta e alta poezie.
pentru textul : confesiune deMerci mult Paul :) cu acelasi drag Sebastian sau Alex sa fie? :)
pentru textul : Atacama deMi-a spus cineva care citește site-ul Hermeneia să îți transmit că asemenea metaliteratură nu se mai scrie de prin anii '80. Nu mi-am însușit ideea și am transmis-o exact așa cum mi s-a spus. Dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu ea.
pentru textul : (de ce oare scriu toate acestea) I de...îmi place. se pliază pe naturelul meu. are idee, are tropi care îmi convin, are prospețime și poate că acum rezonez cu înțelepciunea acestor versuri: iar alții cad în gol din cea mai perfectă indecizie cu care se pot confrunta ... se apropie sărbătorile, să le ai frumoase, Virgil, cu gânduri bune, paul
pentru textul : indecembrie I deconsidera-te avertizat pentru atac la persoana.
daca ar fi sa-ti dau replica as zice cam asa: ia un servetel de la tata...
pentru textul : pariu deSis fii buna si dezvolta notiunea de lirism desuet zilelor noastre. Cum definesti desuet? adica criteriile, si ce face un text desuet etc. Dupa aceia am sa iti povestesc ce mi s-a intamplat la o conferinta aviatica nu de mult. E spectaculos pt ca e legat de poezie.
pentru textul : După Pompei deAlina interesant este ca in acest poem mi-am calcat pe inima si am defavorizat cumva atmosfera si imaginea in detrimentul ideii... trairea mentala a fost prea puternica. Multumesc pentru ca mi-ai lasat opinia ta.
pentru textul : mijlocul cerului deSequoia vazut din doua unghiuri diferite: cutie sensibila, de rezonanta a suferintelor (instrument muzical) sau martor tacut si altar pentru ispasire a pacatelor. Poate nu am reusit sa ilustrez aceste lucruri , pe care le-am avut in cap. Lucian, multumesc.
pentru textul : sequoia demi am dat seama din secunda 2, cand intins in pat, recitam poemul pisicii mele, pe intuneric. corect, leul nu apartine, aici, aceluiasi areal poetic. dar nu m-am mai ridicat azi noapte din pat. am scos si mugurul, de ciuda comului tau. da copacu nu. sa moara poetii
pentru textul : gata de aruncat în prăpastie mirii deMultumesc, Tincuta. Incerc sa pastrez clipele frumoase ale unei varste care, fie si doar prin copiii nostri, ne cheama inca o data la ea.
pentru textul : Cea mai sensibilă floare de...Virgil, dacă tu nu vezi poezie în ceea ce scriu mă întristezi. dar asta e. comentariul tău este dreptul tău la opinie și îl respect. cu drag, paul
pentru textul : girovag al maculelor deAranca, eu incerc cat pot in comentarii sa nu vin cu "as schimba versul x in y". Vorbesc despre poezie sau despre partile ei la care am vibrat pe aceeasi lungime de unda. Lasand la o parte observatia ca poezia ta este usor incarcata pe la mijloc, remarc ca esti mai atenta in privinta imaginilor fortate. Primele 6 versuri mi-au parut exceptionale si te felicit pentru imaginea ingerilor migdalilor respirand deasupra, imagine ce ma duce cu gandul la miresele migdalilor, din alta poezie, ce paleste acum prin comparatie. Versurile 7 si 8 schimba directia si focusul spre iubit astfel incat adresarea la persoana a doua singular din restul poeziei nu cade ca o surpriza. Dar nu cred ca le sta bine cu semnul intrebarii si nu imi suna bine "fanta" nostalgiei, oricum o fi ea, maligna. Preferam benigna. Am zabovit indelung, ca matematician, asupra afirmatiilor din versurile trei si patru. Nu am gasit nici o hiba, deocamdata. Ma mai gandesc. Sigur, versurile 9 pana la final, sunt croite dupa tiparul Arancai dintotdeauna si ma bucur ca nu ai renuntat la acest stil.
pentru textul : nostalgia deMulțumesc, Sorin. Poți modifica folosind butonul "editează" din subsolul textului.
pentru textul : Falun deastept pe toti care m-ati acuzat vreodata in viata ca EU sunt cea care va scriu si va deranjez sau CEI care aveti dubii in aceasta privinta sa imi scrieti. fiti curajosi! sa dam totul pe fata. sa nu incep sa vca numesc eu. sunt aici. astept sa va manifestati. altfel, ma gandesc ca o faceti special ca sa ma denigrati.
pentru textul : rugaminte importanta deapropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
pentru textul : crăciun fericit - 2011 deVirgil, Adriana, Oana multumesc pentru bunatatea voastra si sa-mi fie iertat raspunsul intarziat... ma citesc din ce in ce mai rar.
pentru textul : illusio dede data aceasta ne potrivim, şi eu m-am gândit la acest lucru...repetarea lui "până când", deocamdată nu găsesc nimic, asta e forma mai naturală, dar poate voi reveni în curând.
pentru textul : naturam animae deO stare paralizantă de angoasă, stres general provocat de o schimbare bruscă a mediului. Subliniez finalul deosebit ca impact emoțional: "un călugăr budist iese din templu să mediteze direct în rezervația de tigri" Experiment în măruntaiele Eului provocând stări precum contracția regiunii epigastrice, lipsă de aer, claustrofobie progresivă, sinucidere, discovery, U2, șocuri de natură patologică. Bonjour tristesse! Ai dreptate, nici eu nu rămân zen când nu am net...
pentru textul : bucle dede citit este nevoie permanent. aici aveti mai multa dreptate , datorita primului vers e cam dificil de perceput ca haiku.
pentru textul : Haiku(2) destima
Virgile, asa-i, in argumente putem sa ne batem mai ceva ca Fat-Frumos cu zmeul, stii tu... in sabii sa ne taiem sau in ciorapi sa ne mirosim :-) Oricum, disputa mi-a placut dpdv intelectual (mai putin atunci cand tu dai impresia ca esti mai destept decat esti de fapt), nu vreau sa o prelungesc si in niciun caz sa am aici (Doamne fereste) ultimul cuvant decat acesta: doi barbati discuta si unul ii spune celuilat "eu la mine in casa am mereu ultimul cuvant", la care celalalt intreaba "da? care e ala?" "Ai dreptate, draga mea" Emile, dupa cum ti-am mai relatat cu alta ocazie, la mine in familie exista un frate mai mic dar destul de mare (are si el deja 40 de ani) care este de 17 ani in presa si mai nou o cumnata care este si ea de 10 ani tot pe acolo (ambii pe la ziare neinsemnate cum ar fi Adevarul, Jurnalul National sau Cronica Romana). Eu nu am scris nimic din genul reportaj and such asa-i, dar, prin natura lucrurilor, am citit si am fost invatat de catre mai sus-numitii cate ceva in ultimul deceniu si ceva. Crezi ori ba ce iti spun, treaba ta la urma urmei. Andu
pentru textul : reporter în războiul din absurdistan dePagini