hialin -
experiment
Cât îmi e ceasul... ?
O pleoapă și jumate
O pleoapă și jumate
Aproape
Două pleoape...
Țigările trag aer, îl scuipă în plămânul
Ce umple tot decorul în falduri de fior
Și pentru prima dată divinizând nebunul
Tăcerea răgușită cânta în "Do minor"...
Îmi sting în palme chipul, ca într-o scrumieră
Când fumegă privirea rafale de suspin
Și-n scrumul deplorabil al celui ce mai speră
Mă prăbușesc pe coate și morții mă închin.
(Epilog...)
Întunericul mă privește fix
tăcerea-mi urlă în timpane
nu-mi amintesc cum am murit...
Poezie:
Comentarii
Virgil -
Pentru eleganța textului care trece cu mult dincolo de un experiment iar dacă e experiment atunci e unul reușit
hialin -
Multumesc de trecere, comentariu si penita. Chiar este experiment... Ialin
aleena -
Frumos, intr-adevar. Dincolo de experiment, un text trait, care se marturiseste... M-a atins...
lucian -
apreciez inspiratia raspunsului din versul doi.
hialin -
Multumesc de trecere, comentarii si "distinctii" ! Ialin
sa(n)dness -
interesant... juxtapunerea versului alb cu rima dă o oarecare savoare poemului. ce nu-mi place - e prea trist!!! (mă rog, nu că aș avea ceva împotriva acestui sentiment) a LEX.
hialin -
Multumesc de trecere si comentariu ! Mi s-a reprosat de multe ori ca am un fix pe rima(si e adevarat, eu nu voi scrie in vers alb) asa ca am incercat o solutie de compromis. Oricum, sunt constient ca cei care scriu in vers clasic nu au nici o sansa pe plan literar(asta daca nu adopta o directie gen Brumaru). Dar, din nou, e nu am vreo pretentie in acest domeniu. Legat de "tristete"...numele ti-e "sa(n)dness" si nu-ti place (tristetea) ? Bizar... Ialin
sa(n)dness -
pai, oricum l-ai citi, e ceva care copleseste, nu? fie nisipul, fie tristetea... asa ca prefer sa nu fiu ceea ce sunt, sa fiu ceea ce as putea fi a LEX.
bobadil -
Dragul meu Emil, Stiu si pesemne ai aflat si tu mai repede decat mine (la varsta ta trebuie sa arzi etapele, m-am ce-ti face, mai e Giumale?) ca paradoxurile guverneaza o buna bucata din existenta noastra iar fractalii sunt un panaceu al notiunii de incertidune, plus o nota de beatitudine, suficienta, zic eu, pentru a genera acea confuzie aflata la limita dintre noi si restul creatiei. Textul tau mi-a produs insa doua mari nedumeriri. Prima este legata de forma fixa, pe care am vazut ca o folosesti in mai toate poemele, dar pe care ingaduie-mi sa-ti spun ca o iubesti, dar nu o posezi. Ce-a de-a doua e legata de aprecierile primite la adresa acestui text "experiment". Eu cred ca incadrarea ta a fost foarte onesta, acest text este un experiment si ca orice experiment, fiind reusit, nu ar trebui in niciun caz repetat ar zice Murphy. Insa eu as vedea acest text descatusat de haina asta atat de stramta pe care i-ai dat-o, probabil dintr-o repezeala (mi se intampla si mie) sau dintr-o idee preconceputa referitoare la o anumita modalitate de exprimare. Cred ca libertatea ideii ar trebui sa fie lutul... apoi mainile vor da orice contur... chiar si o forma fixa. Parerea mea de fumator, desigur. Andu.
bobadil -
er: incertitudine desigur, incerta :-)
hialin -
Domnule Andu M. in primul rand multumesc de trecere si comnetariu. Apoi, va rog fiti mai "transant" cand expuneti opinii legate de textele mele, nu mai ocoliti subiectul... Nu trebuie sa va placa un text, e firesc, de accea, daca nu va place un lucru expuneti-l cat mai clar. Legat de forma fixa... sunt constient ca nu o stapanesc, insa, fiind unul din cei care nu au pretentii de poet, scriitor etc (atunci cand voi scrie prima poezie din viata mea va anunt) nu voi renunta la ea. Am remarcat ca multi dintre cei care scriu astazi au o problema cu asta, au ceva impotriva etc. Trecerea la vers alb ar insemna din partea mea ca dorinta de promovare ar domina asupra a ceea ce imi place sa fac. Deocamadata ma simt bine facand asta, mai mult daca voi putea imi voi imbunatati si modul de utilizare al formei fixe. Ialin p.s. V-aș blestema adânc pentru vecie Când oi fi stins; sub al bărbiei galb De mi-ați întinde-n cruntă infamie O filă cu însemne în vers alb ! (Ialin- "În seara asta ")